 Iataganul unui pasã turc, în colectia unui nemtean
• profesorul Dumitru Ionitã are în colectia sa douã obiecte de o importantã deosebitã • colectionarul a intrat în posesia iataganului ce a apartinut lui Cioban Oglu Pasa, conducãtorul oastei otomane care i-a învins pe eteristi la Mãnãstirea Secu • celãlalt obiect este o cîrjã episcopalã medievalã • Sute, sau poate mii de obiecte, unele de patrimoniu, si-ar fi gãsit „sfîrsitul“ la fier vechi sau ar fi fost uitate prin cele unghere, dacã nu ar exista persoane interesate ca trecerea vremii sã nu le stirbeascã valoarea. Si cînd spunem valoare nu ne gîndim strict la cifre în lei cu multe zerouri sau în euro. Din categoria celor care se strãduiesc sã salveze de la distrugere mãrturii istorice deosebite face parte si cunoscutul colectionar nemtean Dumitru Ionitã, din Farcasa. Periodic, profesorul de istorie cu trei doctorate la activ ia la pas tîrgurile de vechituri din
Moldova, tocmai pentru a identifica si salva acele obiecte de care vorbeam. Ultimele douã achizitii sînt iataganul lui Cioban Oglu Pasa, seful oastei otomane care i-a înfrînt pe eteristi la Mãnãstãrirea Secu si o cîrjã episcopalã ce dateazã din secolul XVI. „Asa cum se stie, în cursul lunii august 1821 a fost înãbusitã si rezistenta pandurilor lui Tudor Vladimirescu, retrasi dincole de Olt. Cealaltã grupare a eteristilor, în frunte cu Iordache Olimpiotul si Ioan Farmache, s-a retras în Muntii Neamtului, continuînd lupta. Ultimele clipe ale Eteriei din Moldova aveau sã se consume, în cursul lunii iulie, la Mnãstirea Secu. Aici au poposit circa 350 de eteristi, urmãriti fiind de un detasament de oaste otoman condus de cãtre Cioban Oglu-Pasa. Desi eteristii au rezistat cîteva zile, au fost înfrînti. Recent, am intrat în posesia iataganului de luptã care a apartinut lui Cioban Oglu-Pasa. Este o piesã deosebitã. Are o lungime de 94 centimetri, o lãtime de 4 centimetri si este ornamentat cu varia arabescuri din aur. Cel mai importnat element îl constituie monograma din aur, care cuprinde printre altele în limba turcã «Cioban Oglu, si anul II98, plus anul 622» (anul Hegirei - era musulmanã). Lama este confectionatã din otel de Damasc inoxidabil iar mînerul din lemn de abanos“, a declarat profesorul nemtean.
ÃŽn ceea ce priveste cel de-al doilea obiect, colectionarul spune cã este vorba de o cîrjã episcopalã medievalã. „Are o greutate de un kilogram si o lungime de 15 centimetri, iar în plan vertical înmãnusarea este de 8 centimetri. Este confectionatã din metal galben si se aflã într-o stare excelentã de conservare. Tubul sau mansonul înmãnusãrii este decorat în relief cu diverse motive vegetale si florale, atît pe unifatã, respectiv pe postfatã, ambele reprezentînd simetric «Pomul sau Arborele Vietii». Analizînd diacronia sau evolutia cîrjelor arhieresti din cele trei tãri românesti - Moldova, Muntenia si Transilvania, si în mod cu totul special primele douã care au excelat prin ortodoxism în epoca medievalã, aceastã cîrjã episcopalã pare sã fie unicã. Cred cã este cea mai veche ce a fost descoperitã pînã în prezent si care, probabil, a apartinut unui episcop de rang înalt, dupã mitropolit. Sarpele, ca simbol al întelepciunii este acoperit de solzi mari, ce tine în gurã globul pãmîntesc, simbolul autoritãtii bisericesti asupra supusilor. Coada este de douã ori spiralatã, reprezentînd probabil unitatea celor douã biserici crestine, dupã Marea Schismã din 1054, într-o unitate, întru Dumnezeu si Isus Christos si calea înteleaptã ce urmeazã a fi urmatã“, a conchis profesorul Ionitã. ÃŽn colectia nemteanul se aflã si alte obiecte deosebit de valoroase. Printre acestea se nunãrã de sabia de paradã care a apartinut regelului Carol al II-lea, sceptrul de ceremonial al lui Stefan cel Mare, clopotul si paftalele domnitorului Petru Rares, matricea sigilarã a lui Ilias Rares, sigiliul lui Alexandru Ioan Cuza. Iar exemplele ar putea continua.
|
Autentificare
