Centenara Bicazului a plecat spre alte tĂŁrĂŽmuri

• Maria Costin, cea mai ĂŽn vĂŽrstĂŁ persoanĂŁ din orĂŁselul de sub baraj, a trecut la cele vesnice • „Cine vede soarele, vede si moartea. Am fĂŁcut 100 de ani, dar parcĂŁ as vrea sĂŁ mĂŁ duc la «ceilalti»“, declara bĂŁtrĂŽna vara trecutĂŁ •

Maria Costin, singura bicĂŁjeancĂŁ de peste 100 de ani, vĂŽrstĂŁ ĂŽmplinitĂŁ ĂŽn august 2010, a trecut, ĂŽn urmĂŁ cu cĂŽteva zile, la cele vesnice. Distinsa centenarĂŁ a Bicazului a lĂŁsat ĂŽn urma sa copiii, nepotii si strĂŁnepotii, nu putini la numĂŁr, care au tinut s-o conducĂŁ pe ultimul drum. Maria Costin s-a petrecut ĂŽntru vesnicie cu demnitate, acceptĂŽndu-si trecerea, seninĂŁ la chip si la suflet. De altfel, la ĂŽmplinirea a 100 de ani, declara cĂŁ nu-i este fricĂŁ de moarte, considerĂŽnd marea trecere ca pe ceva firesc: „Cine vede soarele, vede si moartea. Si-apoi, numai Dumnezeu stie cĂŽnd sĂŁ te treacĂŁ pe celĂŁlalt tĂŁrĂŽm. Am fĂŁcut 100 de ani, dar parcĂŁ as vrea sĂŁ mĂŁ duc la «ceilalti»“. VĂŁduvĂŁ de veteran de rĂŁzboi, mamĂŁ a cinci copii, cu 10 nepoti si 15 strĂŁnepoti, toti oameni cu stare si realizati, functie de vremi si vremuri, decanul de vĂŽrstĂŁ de pĂŽnĂŁ mai ieri al urbei de sub baraj, a fost socotit de cĂŁtre bicĂŁjeni fĂŁrĂŁ rezerve cronicarul secolului trecut si al primului deceniu al secolului XXI. Soarta i-a hĂŁrĂŁzit sĂŁ treacĂŁ prin ambele conflagratii mondiale, prin foametea din ‘47, prin perioada comunistĂŁ, sĂŁ afle ceea ce presupunea viata cotidianĂŁ la Domeniul Coroanei, simtind prezenta la Bicaz a Regilor Carol al II-lea si Mihai I, a Reginei Maria si a altor fete ĂŽnalte ale monarhiei românesti, sĂŁ asiste la constructia barajului, iar ĂŽn urmĂŁ cu peste douĂŁzeci de ani, sĂŁ fie martor al Revolutiei din ‘89. În toatĂŁ aceastĂŁ perioadĂŁ a fost, pe rĂŽnd, patroana unei brutĂŁrii, una dintre cele douĂŁ existente ĂŽn perioada interbelicĂŁ la Bicaz, iar dupĂŁ nationalizare a lucrat la fabrica de pĂŽine a orasului si cĂŽtiva ani la fabrica de ciment pentru a-si ĂŽmplini vechimea ĂŽn muncĂŁ necesarĂŁ pensionĂŁrii. A locuit ĂŽn propria-i casĂŁ, ĂŽn cartierul Capsa, cu una dintre fiice, a trĂŁit dintr-o pensie de 400 lei, la care s-au adaugat cele cĂŽteva zeci de lei, drept recunostintĂŁ pentru calitatea de vĂŁduvĂŁ de veteran de rĂŁzboi. Femeia a crezut toatĂŁ viata ĂŽn banul obtinut prin muncĂŁ cinstitĂŁ. Ea a fost cea care a gospodĂŁrit bugetul casei, chiar si atunci cĂŽnd, patroanĂŁ fiind, muncea cot la cot cu brutarii, sĂŁltĂŽnd sacii de fĂŁinĂŁ si cĂŁrĂŽndu-i cu spatele si, mai apoi, drĂŁmĂŁluind cu rost fiece bĂŁnut. Sfatul sĂŁu pentru tĂŽnĂŁra generatie era sĂŁ munceascĂŁ, sĂŁ respecte pe cei ĂŽn vĂŽrstĂŁ, iar cei plecati ĂŽn strĂŁinĂŁtate sĂŁ se ĂŽntoarcĂŁ acasĂŁ, aici, unde sĂŽnt multe de fĂŁcut. De remarcat era luciditatea bĂŁtrĂŽnei si receptivitatea sa la informatie. În fiecare dimineatĂŁ asculta radio-ul si afla stirile. Era la curent si cu ceea ce presupun cip-urile si despre pozitia PĂŁrintelui Iustin pe aceastĂŁ temĂŁ. CĂŽt priveste pe marele duhovnic de la MĂŁnĂŁstirea Petru VodĂŁ, bicĂŁjeanca avea numai vorbe bune, cunoscĂŽndu-l ĂŽncĂŁ din perioada cĂŽnd pĂŁrintele era la MĂŁnĂŁstirea Bistrita. Desi nu fusese niciodatĂŁ la Petru VodĂŁ stia cĂŁ acolo s-au fĂŁcut lucruri bune si cĂŁ pĂŁrintele binecuvĂŽnteazĂŁ zi si noapte pe toti cei aflati ĂŽn nevointĂŁ. Referitor la modul ei de viatĂŁ, bicĂŁjeanca afirma fĂŁrĂŁ nici o retinere cĂŁ i-au plĂŁcut munca fizicĂŁ, dar si cea intelectualĂŁ, atĂŽt cĂŽt a presupus activitatea contabiliceascĂŁ. N-a fĂŁcut rabat de la o masĂŁ bogatĂŁ, ce musai trebuia sĂŁ aibĂŁ ĂŽn meniu si o bucatĂŁ de carne. A gustat ori de cĂŽte ori a avut prilejul cĂŽte o gurĂŁ de vin, dar numai din acela din care au bĂŁut voievozii, adicĂŁtelea natural. Spre cinstea sa a dus o viatĂŁ echilibratĂŁ, fiind un exemplu pentru trĂŁitorii locului. Acum, la ĂŽnceput de primĂŁvarĂŁ, i-a fost dat sĂŁ plece ĂŽn cĂŁlĂŁtoria fĂŁrĂŁ de ĂŽntoarcere. BicĂŁjenii ĂŽi vor pĂŁstra o vie amintire. E