Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2011
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 12 Martie 2011
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email

Frontierele absurde care ne dezbinã

Nordul Bucovinei, încremenit în timp

M-am întors dintr-o cãlãtorie la Cernãuti cu un gust amar. În Nordul Bucovinei, n-o duc pe roze nici majoritarii ucraineni, iar minoritarii de etnie românã se descurcã anevoios, acomodîndu-se la realitãtile vitrege, care cum poate. Ce poate fi mai trist decît conditia de intrus în patria strãbunicilor, sentimentul de zãdãrnicie, de cetãtean inferior? Dincolo de vama Siretului toate aparentele însealã. Pînã si atmosfera festivã a Sãrbãtorilor Mãrtisorului a creat falsa impresie a unei armonii interetnice în orasul ctitorit de Alexandru cel Bun. Artistii de la Rãdãuti si deputatul Mircea Irimescu au fost primiti cu multã cãldurã de spectatorii români, dar cu reticentã de viceguvernatorul ucrainean. M-a sfichiuit dialogul apatic si inuman dintre doi trecãtori ucraineni: „Noi ne pisãm pe neamul lor, iar ei - cîntã!“. Rãmîne doar un vis irealizabil, ca românii sã poatã trãi frumos la Cernãuti si în orice localitate populatã majoritar de români. În spiritul prevederilor Europei noi, unite si moderne, Ucraina este obligatã sã asigure libertãti si drepturi comunitãtii minoritare românesti. De facto, românii de dupã vama Siretului sînt marginalizati, manipulati, exclusi din domeniul normalitãtii. Din 250.000 de români nord bucovineni au mai rãmas doar 16.000. Cifrele acestea vorbesc de la sine. Drept dovadã cã românul este la mîna ucrainenilor serveste închiderea scolilor în limba maternã la Boian, Herta si în alte sate. Folosind metoda blocajului mental si a instinctului de supravietuire, autoritãtile ucrainene îi determinã pe români sã-si dea copiii la scolile cu predare în limba ucraineanã. Or, educatia, lipsitã de continuitatea unei traditii, duce la dezrãdãcinare. Acest scop îl urmãreste sovinismul ucrainean, a cãrui agresivitate se înteteste. În prezent, oficialitãtile ucrainene fluturã steagul fals al moldovenismului prin raionul Noua Sulitã, încercînd sã înlocuiascã limba de predare românã cu „limba moldoveneascã“, sã editeze manualele respective, dictionarul moldo-ucrainean si viceversa.

„Multi confundã Chisinãul cu Cernãutii, habar n-au de Tara Fagilor sau Tinutul Herta“

Scopul e clar: dezbinarea românilor din regiunile Cernãuti si Odesa în douã nationalitãti sau comunitãti lingvistice si culturale. În astfel de conditii vitrege, complexul de inferioritate al românului marginalizat s-a transformat în complex de nedumerire, de neîncredere în capacitãtile democratiei. Oamenii simpli sînt nevoiti sã se acomodeze la mediul corupt pentru a supravietui, în detrimentul demnitãtii umane. Si intelectualitatea româneascã din Ucraina, mãcinatã de confuzii si alienãri, trebuie s-o ia mereu de la capãt. Nu oricine rezistã diabolicei forte centrifuge, cu tendinta de a-i depãrta de izvoare, de românism. „Sîntem pe cale de a ne pierde orice urmã de identitate, ni se îngusteazã sistematic orizonturile spirituale...“, afirmã unul din vîrfurile elitei românesti din Cernãuti, poetul si publicistul Vasile Tãrîteanu. Este firesc ca unicul licãr de salvare sã vinã dinspre tarã, dinspre conationalii din Republica Moldova. Un gest frãtesc a fãcut România în vara trecutã, gãzduind circa 1.000 de nord bucovineni pe litoral si în statiunile turistice. În conditiile actualei crize economice, au fost subventionate, fie si partial, unele publicatii românesti din Ucraina. S-au stabilit niste legãturi strînse între Suceava si Cernãuti. Dar este loc de mai multe actiuni de întrajutorare frãteascã din partea institutiilor si structurilor centrale, judetene, locale, de proiecte inspirate, de vizite reciproce. A fost o initiativã patrioticã înfrãtirea municipiului Piatra Neamt cu orasul Hlyboka, regiunea Cernãuti, dar a înghetat în proiect. Modesti si omenosi din fire, cernãutenii nostri sînt recunoscãtori pentru cel mai mic ajutor, financiar sau moral, îmbrãtiseazã sufletul celor veniti sã-si caute rãdãcinile. Printre acestea, am întîlnit si un brazilian, Fernando Clabin. Este un exemplu pentru noua generatie de români care fac abstractie de soarta crudã a conationalilor din teritoriile înstrãinate. Multi confundã Chisinãul cu Cernãutii, habar n-au de Tara Fagilor sau Tinutul Herta.

„Minoritatea româneascã din Ucraina pare a fi amputatã si social si spiritual“

Spre regret, nu doar liceenii, societatea civicã, oamenii de afaceri, ci si clasa politicã româneascã, de pe ambele maluri ale Prutului, uitã de conationalii din Nordul Bucovinei, mult mai tristi ca noi. Mã refer la demnitarii care au acces la structurile UE. De la ei se cere o atitudine mai fermã, de verticalitate, cînd e vorba de apãrarea demnitãtii românilor din afara hotarelor. Desi unele institutii culturale si ONG-uri sprijinã editarea unor publicatii de suflet, contributiile lor nu sînt gestionate preferential. În prezent, nord bucovinenii nu au nici un cotidian social-politic, economic si cultural, precum a fost „Zorile Bucovinei“. Apar, sporadic, cîteva publicatii independente, dar colectia lor lipseste si în biblioteci si la Asociatia Culturalã „Mihai Eminescu“. Nici Chisinãul nu gãseste modalitatea de a asigura Nordului Bucovinei mãcar cu cîte un exemplar din „Limba românã“ sau alte editii, sponsorizate de România. Ba mai rãu, autoritãtile Republicii Moldova fac un deserviciu culturii românesti din regiunile Cernãuti si Odesa, afectînd grav situatia institutiilor de învãtãmînt cu „limba moldoveneascã“, oficializatã de anacronica Constitutie procomunistã. În scrisoarea semnatã de 27 de fruntasi ai diasporei românesti din Ucraina, în frunte cu deputatul în Rada Supremã a Ucrainei, presedintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Româneascã din Ucraina“, dr. Ion Popescu, se cere adoptarea limbii române ca limbã oficialã. Dar Parlamentul Republicii Moldova nu se grãbeste cu restabilirea adevãrului stiintific, sustinut de academicieni rusi, ucraineni, italieni, turnînd apã în continuare la moara „moldovenismului“, plãsmuit de vînzãtorii de neam, gen A. Fetescu sau V. Stati. N-am de gînd sã învinuiesc societatea civicã nord bucovineanã de inertie, atunci cînd ea lipseste cu desãvîrsire. Psihoza incertitudinii i-a afectat pe multi luptãtori si sufletisti. Unii din ei s-au prostituat intelectual. Îsi uitã menirea de a fi în opozitie fatã de putere, fatã de tiranie. Pun vorbele înaintea faptelor. Din cauza blocajului mental, românii din Bucovina lui Eminescu sînt transformati într-o masã anonimã cu reputatie maculatã. În comparatie cu minoritatea ungarã de la noi, minoritatea româneascã din Ucraina pare a fi amputatã si social si spiritual. Nu cunosc toate justificãrile atenuante, dar mã doare acest spatiu, înstrãinat si pustiit de idei, de fibra sãnãtoasã a românismului, de libertatea alegerii, forta cea mai puternicã a omului civilizat.

Profesor Vlad VLAS, Piatra Neamt

Articol afisat de 1755 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Vlad VLAS)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective