Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2011
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 sarcasm.ro
 helen.ro
 cojoc.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 12 Martie 2011
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email

Frontierele absurde care ne dezbină

Nordul Bucovinei, încremenit în timp

M-am întors dintr-o călătorie la Cernăuti cu un gust amar. În Nordul Bucovinei, n-o duc pe roze nici majoritarii ucraineni, iar minoritarii de etnie română se descurcă anevoios, acomodîndu-se la realitătile vitrege, care cum poate. Ce poate fi mai trist decît conditia de intrus în patria străbunicilor, sentimentul de zădărnicie, de cetătean inferior? Dincolo de vama Siretului toate aparentele înseală. Pînă si atmosfera festivă a Sărbătorilor Mărtisorului a creat falsa impresie a unei armonii interetnice în orasul ctitorit de Alexandru cel Bun. Artistii de la Rădăuti si deputatul Mircea Irimescu au fost primiti cu multă căldură de spectatorii români, dar cu reticentă de viceguvernatorul ucrainean. M-a sfichiuit dialogul apatic si inuman dintre doi trecători ucraineni: „Noi ne pisăm pe neamul lor, iar ei - cîntă!“. Rămîne doar un vis irealizabil, ca românii să poată trăi frumos la Cernăuti si în orice localitate populată majoritar de români. În spiritul prevederilor Europei noi, unite si moderne, Ucraina este obligată să asigure libertăti si drepturi comunitătii minoritare românesti. De facto, românii de după vama Siretului sînt marginalizati, manipulati, exclusi din domeniul normalitătii. Din 250.000 de români nord bucovineni au mai rămas doar 16.000. Cifrele acestea vorbesc de la sine. Drept dovadă că românul este la mîna ucrainenilor serveste închiderea scolilor în limba maternă la Boian, Herta si în alte sate. Folosind metoda blocajului mental si a instinctului de supravietuire, autoritătile ucrainene îi determină pe români să-si dea copiii la scolile cu predare în limba ucraineană. Or, educatia, lipsită de continuitatea unei traditii, duce la dezrădăcinare. Acest scop îl urmăreste sovinismul ucrainean, a cărui agresivitate se înteteste. În prezent, oficialitătile ucrainene flutură steagul fals al moldovenismului prin raionul Noua Sulită, încercînd să înlocuiască limba de predare română cu „limba moldovenească“, să editeze manualele respective, dictionarul moldo-ucrainean si viceversa.

„Multi confundă Chisinăul cu Cernăutii, habar n-au de Tara Fagilor sau Tinutul Herta“

Scopul e clar: dezbinarea românilor din regiunile Cernăuti si Odesa în două nationalităti sau comunităti lingvistice si culturale. În astfel de conditii vitrege, complexul de inferioritate al românului marginalizat s-a transformat în complex de nedumerire, de neîncredere în capacitătile democratiei. Oamenii simpli sînt nevoiti să se acomodeze la mediul corupt pentru a supravietui, în detrimentul demnitătii umane. Si intelectualitatea românească din Ucraina, măcinată de confuzii si alienări, trebuie s-o ia mereu de la capăt. Nu oricine rezistă diabolicei forte centrifuge, cu tendinta de a-i depărta de izvoare, de românism. „Sîntem pe cale de a ne pierde orice urmă de identitate, ni se îngustează sistematic orizonturile spirituale...“, afirmă unul din vîrfurile elitei românesti din Cernăuti, poetul si publicistul Vasile Tărîteanu. Este firesc ca unicul licăr de salvare să vină dinspre tară, dinspre conationalii din Republica Moldova. Un gest frătesc a făcut România în vara trecută, găzduind circa 1.000 de nord bucovineni pe litoral si în statiunile turistice. În conditiile actualei crize economice, au fost subventionate, fie si partial, unele publicatii românesti din Ucraina. S-au stabilit niste legături strînse între Suceava si Cernăuti. Dar este loc de mai multe actiuni de întrajutorare frătească din partea institutiilor si structurilor centrale, judetene, locale, de proiecte inspirate, de vizite reciproce. A fost o initiativă patriotică înfrătirea municipiului Piatra Neamt cu orasul Hlyboka, regiunea Cernăuti, dar a înghetat în proiect. Modesti si omenosi din fire, cernăutenii nostri sînt recunoscători pentru cel mai mic ajutor, financiar sau moral, îmbrătisează sufletul celor veniti să-si caute rădăcinile. Printre acestea, am întîlnit si un brazilian, Fernando Clabin. Este un exemplu pentru noua generatie de români care fac abstractie de soarta crudă a conationalilor din teritoriile înstrăinate. Multi confundă Chisinăul cu Cernăutii, habar n-au de Tara Fagilor sau Tinutul Herta.

„Minoritatea românească din Ucraina pare a fi amputată si social si spiritual“

Spre regret, nu doar liceenii, societatea civică, oamenii de afaceri, ci si clasa politică românească, de pe ambele maluri ale Prutului, uită de conationalii din Nordul Bucovinei, mult mai tristi ca noi. Mă refer la demnitarii care au acces la structurile UE. De la ei se cere o atitudine mai fermă, de verticalitate, cînd e vorba de apărarea demnitătii românilor din afara hotarelor. Desi unele institutii culturale si ONG-uri sprijină editarea unor publicatii de suflet, contributiile lor nu sînt gestionate preferential. În prezent, nord bucovinenii nu au nici un cotidian social-politic, economic si cultural, precum a fost „Zorile Bucovinei“. Apar, sporadic, cîteva publicatii independente, dar colectia lor lipseste si în biblioteci si la Asociatia Culturală „Mihai Eminescu“. Nici Chisinăul nu găseste modalitatea de a asigura Nordului Bucovinei măcar cu cîte un exemplar din „Limba română“ sau alte editii, sponsorizate de România. Ba mai rău, autoritătile Republicii Moldova fac un deserviciu culturii românesti din regiunile Cernăuti si Odesa, afectînd grav situatia institutiilor de învătămînt cu „limba moldovenească“, oficializată de anacronica Constitutie procomunistă. În scrisoarea semnată de 27 de fruntasi ai diasporei românesti din Ucraina, în frunte cu deputatul în Rada Supremă a Ucrainei, presedintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina“, dr. Ion Popescu, se cere adoptarea limbii române ca limbă oficială. Dar Parlamentul Republicii Moldova nu se grăbeste cu restabilirea adevărului stiintific, sustinut de academicieni rusi, ucraineni, italieni, turnînd apă în continuare la moara „moldovenismului“, plăsmuit de vînzătorii de neam, gen A. Fetescu sau V. Stati. N-am de gînd să învinuiesc societatea civică nord bucovineană de inertie, atunci cînd ea lipseste cu desăvîrsire. Psihoza incertitudinii i-a afectat pe multi luptători si sufletisti. Unii din ei s-au prostituat intelectual. Îsi uită menirea de a fi în opozitie fată de putere, fată de tiranie. Pun vorbele înaintea faptelor. Din cauza blocajului mental, românii din Bucovina lui Eminescu sînt transformati într-o masă anonimă cu reputatie maculată. În comparatie cu minoritatea ungară de la noi, minoritatea românească din Ucraina pare a fi amputată si social si spiritual. Nu cunosc toate justificările atenuante, dar mă doare acest spatiu, înstrăinat si pustiit de idei, de fibra sănătoasă a românismului, de libertatea alegerii, forta cea mai puternică a omului civilizat.

Profesor Vlad VLAS, Piatra Neamt

Articol afisat de 1533 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Vlad VLAS)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective