1.894 lei, salariul maxim în învãtãmînt
• dupã 40 de ani de muncã si toate gradele didactice, un dascãl nu poate lua nici 19 milioane de lei vechi • garantia premierului pe lefurile dãscãlimii este dezaprobatã de profesorii nemteni • parlamentarii au pãreri diferite • Cariera didacticã dusã la maximum înseamnã un venit lunar mai mic de 2.000 de lei, adicã nici 500 de euro pe lunã. Vorbim de angajati din sistem care au spre 60 de ani si care pe ultimii 40 si i-au petrecut la catedrã, punîndu-se în slujba învãtãmîntului. Iar parafa premierului pusã pe statele de platã e o mare dezamãgire pe care o trãiesc angajatii din sistem. La douã zile de la asumarea rãspunderii, dascãlii din judet, membri de sindicat, nu sînt deloc multumiti de faptul cã premierul Emil Boc a consfintit nivelul de salarizare din învãtãmînt, considerînd cã e o nouã victorie a guvernantilor în fata acestei categorii socio-profesionale, „tãiatã“ drastic pe statele de platã. „Drept sã spunem, ne asteptam ca primul ministru sã îsi asume rãspunderea pe salarizarea cadrelor didactice, pentru cã a devenit o obisnuintã sã aibã astfel de atitudini, dar atît noi, sindicalistii din educatie din Neamt, cît si Federatia Sindicatelor Libere din ÃŽnvãtãmînt, considerãm cã e vorba de un atac la integritatea profesionalã a cadrelor didactice. La fel de nemultumiti sîntem si de Legea dialogului social, pe care premierul si-a asumat rãspunderea. Emil Boc sustine cã nu se încalcã sentintele judecãtoresti prin asumarea rãspunderii pe salarizarea din educatie, dar cîtã vreme se ignorã prevederile Legii 221/2008, se încalcã grosolan drepturile salariale ale acestei categorii de angajati. Este un abuz ceea ce face Guvernul si prin asumarea acestor documente se încalcã drepturile cîstigate în instante. Se ignorã, de altfel, obligatiile Parlamentului, care are ca sarcinã dezbaterea textelor legilor. Noi, la Neamt, sîntem în plinã procedurã de judecare pe baza Legii 221/ 2008 si dupã ce vom obtine sentintele definitive si irevocabile vom sti ce e de fãcut. Noi vrem sã se respecte în cascadã prevederile acestei legi, în sensul cã dupã ce ni s-a dat dreptate, sã primim diferentele salariale pentru 15 luni, de pe 1 octombrie 2008 pînã pe 31 decembrie 2009, care înseamnã majorãri de pînã la 50% în unele cazuri. Acum vrem sã se dispunã recalculara veniturilor pe anul trecut si automat si cele actuale, avîndu-se în vedere ca de la 1 ianuarie 2010 sã fie luat în calcul salariul din decembrie 2009, lucru care nu s-a întîmplat, pentru cã s-a revenit la unul mai mic. De aceea noi spunem cã vrem sã se aplice prevederile Legii 221/2008 în cascadã, pentru cã odatã luate în calcul valorile pe baza acestei legi, se schimbã întreaga grilã de salarizare. Nu putem spune cã încadrarea colegilor nostri pe anul trecut s-a fãcut altfel decît trebuia din vina directorilor, pentru cã si ei au avut de aplicat niste prevederi dispuse de mai sus, asa cum a procedat la rîndul sãu si Inspectoratul Scolar, care a urmãrit aplicarea unei grile si a verificat pe rînd fiecare încadrare din scoli, desi nu are aceastã sarcinã ca institutie“, a declarat Gabriela Grigore, secretar general al Sindicatului Liber din ÃŽnvãtãmînt filiala Neamt.
Salarii minime si maxime
Guvernul si-a angajat rãspunderea, luni, în fata Parlamentului, pentru legea privind salariile din învãtãmînt în anul 2011. Astfel, angajatii vor fi remunerati conform anexelor proiectului de lege care prevede salarii brute pornind de la 670 lei pe lunã, pentru norma întreagã - minimum pe economie - aferente posturilor de profesor, învãtãtor, educator, maistru-instructor, cu studii medii si vechime în muncã de pînã la 10 ani. Salariul brut de încadrare maxim, în învãtãmîntul preuniversitar, ajunge la 1.894 lei pentru un profesor cu studii superioare de lungã duratã, cu grad didactic I si vechime de peste 40 ani, potrivit anexei la proiectul de lege. Prin aplicarea legii, toate cadrele didactice vor primi, în anul 2011, un salariu calculat la nivelul de dinainte de Legea 221/2008 privind majorarea cu 50%, la care se adaugã 17% - dispus printr-o ordonantã a Guvernului Tãriceanu prin care se limita majorarea de 50%, votatã de Parlament. Cuantumului rezultat astfel i se aplicã diminuarea cu 25% impusã de Guvernul Boc în iulie 2010, dupã care se aplicã o majorare cu 15% la venitul brut, acordatã tuturor bugetarilor, începînd cu ianuarie 2011. Conform Guvernului, dacã nu se adopta proiectul de lege privind uniformizarea salariilor profesorilor, Executivul este obligat la un efort bugetar suplimentar de 500 milioane de euro în acest an. Actul normativ nu intervine în cazul drepturilor cîstigate în instantã de profesori, anterioare legii de plafonare, însã acestea vor fi esalonate în perioada 2012 - 2014. „Sentintele judecãtoresti vor fi respectate, iar drepturile salariale vor fi achitate în anii urmãtori, conform legii“, a spus Boc în plenul Parlamentului. Seful Executivului a sustinut cã 95% dintre cadrele didactice nu vor fi afectate de noua lege, întrucît acestea nu cîstigaserã în instantã drepturile pe care le blocheazã actul normativ pentru care Guvernul îsi angajeazã rãspunderea. Proiectul de lege prevede inclusiv sanctiuni penale pentru ordonatorii de credite care nu aplicã grilele de salarizare stabilite de Guvern.
Asumãrile vãzute de la Neamt
Douã legi foarte importante intrã în vigoare pe procedura asumãrii rãspunderii guvernamentale. Sînt avute în vedere lefurile dãscãlimii pe 2011 si codul dialogului social. Asumarea s-a fãcut în Parlament si iatã cum se vãd lucrurile de la Neamt. „Este în buna traditie a Guvernului Boc sã nu tinã cont de institutiile statului, de ceea ce înseamnã o lege, de societatea civilã si, pînã la urmã, de cei pentru care sustine cã emite aceste legi. Faptul cã asistãm la asumare dupã asumare nu face decît sã ocoleascã dezbaterea parlamentarã si minimalizeazã spre zero rolul Parlamentului, desi acesta este clar mentionat în Constitutie. Pot sã spun însã cã, atunci cînd USL va prelua guvernarea, vom avea grijã ca toate aceste nedreptãti instituite cu titlu de lege sã fie corectate“, a declarat Alin Antochi, presedintele PSD Neamt. Dorinel Ursãrescu, seful PNL Neamt, zice cam acelasi lucru: „Deja Parlamentul nu mai existã ca institutie, ci e locul în care PDL îsi face jocurile de culise si de imagine. Legi importante, nu pentru un an sau doi, ci pe termen lung, care ar trebui sã asigure un climat de stabilitate socialã, sînt luate unilateral, într-un dispret total fatã de democratie. Este o practicã total nedemocraticã, iar USL va sesiza forurile europene pentru cã deja s-a mers prea departe. Nu mai putem vorbi de democratie în România cînd institutiile sînt suprimate si folosite ca aparat politic“. Toader Mocanu, senator al Puterii, sustine, din contrã, cã legile asumate luni pun lucrurile în ordine, fiecare pe palierul sãu. „Nu se evitã dezbaterea, ci intrã în categoria legilor care trebuie adoptate si puse în aplicare. Drepturile salariale cîstigate în instantã de dascãli se vor plãti, nu neagã nimeni asta. Problema e sã avem sustinere economicã, sã avem capacitatea de a le acorda. Practic, prin asumarea acestei legi, se instituie regula prin care toate cadrele vor primi drepturile salariale, dar în mãsura posibilitãtilor financiare si într-o anumitã perioadã. Cît priveste codul dialogului social, care înglobeazã un set de cinci legi, sub nici o formã nu s-a restrîns dreptul sindicatelor de a avea o opinie“, a declarat senatorul PDL. Ioan Munteanu, deputat independent, îl contrazice: orice pozitie ar fi fost zadarnicã în conditiile în care puterea e majoritarã. „Pe legi de foarte mare importantã pentru toti românii, dar mai ales pentru învãtãmînt, care reprezintã cel mai mare numãr de salariati la ora actualã, îsi asumã rãspunderea. E clar cã se iau decizii fãrã dezbatere. Parlamentul a devenit o anexã foarte clarã a guvernului, desi Constitutia spune invers“, a declarat acesta.
|
Autentificare
