1.894 lei, salariul maxim în învătămînt

• după 40 de ani de muncă si toate gradele didactice, un dascăl nu poate lua nici 19 milioane de lei vechi • garantia premierului pe lefurile dăscălimii este dezaprobată de profesorii nemteni • parlamentarii au păreri diferite •

Cariera didactică dusă la maximum înseamnă un venit lunar mai mic de 2.000 de lei, adică nici 500 de euro pe lună. Vorbim de angajati din sistem care au spre 60 de ani si care pe ultimii 40 si i-au petrecut la catedră, punîndu-se în slujba învătămîntului. Iar parafa premierului pusă pe statele de plată e o mare dezamăgire pe care o trăiesc angajatii din sistem. La două zile de la asumarea răspunderii, dascălii din judet, membri de sindicat, nu sînt deloc multumiti de faptul că premierul Emil Boc a consfintit nivelul de salarizare din învătămînt, considerînd că e o nouă victorie a guvernantilor în fata acestei categorii socio-profesionale, „tăiată“ drastic pe statele de plată. „Drept să spunem, ne asteptam ca primul ministru să îsi asume răspunderea pe salarizarea cadrelor didactice, pentru că a devenit o obisnuintă să aibă astfel de atitudini, dar atît noi, sindicalistii din educatie din Neamt, cît si Federatia Sindicatelor Libere din Învătămînt, considerăm că e vorba de un atac la integritatea profesională a cadrelor didactice. La fel de nemultumiti sîntem si de Legea dialogului social, pe care premierul si-a asumat răspunderea. Emil Boc sustine că nu se încalcă sentintele judecătoresti prin asumarea răspunderii pe salarizarea din educatie, dar cîtă vreme se ignoră prevederile Legii 221/2008, se încalcă grosolan drepturile salariale ale acestei categorii de angajati. Este un abuz ceea ce face Guvernul si prin asumarea acestor documente se încalcă drepturile cîstigate în instante. Se ignoră, de altfel, obligatiile Parlamentului, care are ca sarcină dezbaterea textelor legilor. Noi, la Neamt, sîntem în plină procedură de judecare pe baza Legii 221/ 2008 si după ce vom obtine sentintele definitive si irevocabile vom sti ce e de făcut. Noi vrem să se respecte în cascadă prevederile acestei legi, în sensul că după ce ni s-a dat dreptate, să primim diferentele salariale pentru 15 luni, de pe 1 octombrie 2008 pînă pe 31 decembrie 2009, care înseamnă majorări de pînă la 50% în unele cazuri. Acum vrem să se dispună recalculara veniturilor pe anul trecut si automat si cele actuale, avîndu-se în vedere ca de la 1 ianuarie 2010 să fie luat în calcul salariul din decembrie 2009, lucru care nu s-a întîmplat, pentru că s-a revenit la unul mai mic. De aceea noi spunem că vrem să se aplice prevederile Legii 221/2008 în cascadă, pentru că odată luate în calcul valorile pe baza acestei legi, se schimbă întreaga grilă de salarizare. Nu putem spune că încadrarea colegilor nostri pe anul trecut s-a făcut altfel decît trebuia din vina directorilor, pentru că si ei au avut de aplicat niste prevederi dispuse de mai sus, asa cum a procedat la rîndul său si Inspectoratul Scolar, care a urmărit aplicarea unei grile si a verificat pe rînd fiecare încadrare din scoli, desi nu are această sarcină ca institutie“, a declarat Gabriela Grigore, secretar general al Sindicatului Liber din Învătămînt filiala Neamt.

Salarii minime si maxime

Guvernul si-a angajat răspunderea, luni, în fata Parlamentului, pentru legea privind salariile din învătămînt în anul 2011. Astfel, angajatii vor fi remunerati conform anexelor proiectului de lege care prevede salarii brute pornind de la 670 lei pe lună, pentru norma întreagă - minimum pe economie - aferente posturilor de profesor, învătător, educator, maistru-instructor, cu studii medii si vechime în muncă de pînă la 10 ani. Salariul brut de încadrare maxim, în învătămîntul preuniversitar, ajunge la 1.894 lei pentru un profesor cu studii superioare de lungă durată, cu grad didactic I si vechime de peste 40 ani, potrivit anexei la proiectul de lege. Prin aplicarea legii, toate cadrele didactice vor primi, în anul 2011, un salariu calculat la nivelul de dinainte de Legea 221/2008 privind majorarea cu 50%, la care se adaugă 17% - dispus printr-o ordonantă a Guvernului Tăriceanu prin care se limita majorarea de 50%, votată de Parlament. Cuantumului rezultat astfel i se aplică diminuarea cu 25% impusă de Guvernul Boc în iulie 2010, după care se aplică o majorare cu 15% la venitul brut, acordată tuturor bugetarilor, începînd cu ianuarie 2011. Conform Guvernului, dacă nu se adopta proiectul de lege privind uniformizarea salariilor profesorilor, Executivul este obligat la un efort bugetar suplimentar de 500 milioane de euro în acest an. Actul normativ nu intervine în cazul drepturilor cîstigate în instantă de profesori, anterioare legii de plafonare, însă acestea vor fi esalonate în perioada 2012 - 2014. „Sentintele judecătoresti vor fi respectate, iar drepturile salariale vor fi achitate în anii următori, conform legii“, a spus Boc în plenul Parlamentului. Seful Executivului a sustinut că 95% dintre cadrele didactice nu vor fi afectate de noua lege, întrucît acestea nu cîstigaseră în instantă drepturile pe care le blochează actul normativ pentru care Guvernul îsi angajează răspunderea. Proiectul de lege prevede inclusiv sanctiuni penale pentru ordonatorii de credite care nu aplică grilele de salarizare stabilite de Guvern.

Asumările văzute de la Neamt

Două legi foarte importante intră în vigoare pe procedura asumării răspunderii guvernamentale. Sînt avute în vedere lefurile dăscălimii pe 2011 si codul dialogului social. Asumarea s-a făcut în Parlament si iată cum se văd lucrurile de la Neamt. „Este în buna traditie a Guvernului Boc să nu tină cont de institutiile statului, de ceea ce înseamnă o lege, de societatea civilă si, pînă la urmă, de cei pentru care sustine că emite aceste legi. Faptul că asistăm la asumare după asumare nu face decît să ocolească dezbaterea parlamentară si minimalizează spre zero rolul Parlamentului, desi acesta este clar mentionat în Constitutie. Pot să spun însă că, atunci cînd USL va prelua guvernarea, vom avea grijă ca toate aceste nedreptăti instituite cu titlu de lege să fie corectate“, a declarat Alin Antochi, presedintele PSD Neamt. Dorinel Ursărescu, seful PNL Neamt, zice cam acelasi lucru: „Deja Parlamentul nu mai există ca institutie, ci e locul în care PDL îsi face jocurile de culise si de imagine. Legi importante, nu pentru un an sau doi, ci pe termen lung, care ar trebui să asigure un climat de stabilitate socială, sînt luate unilateral, într-un dispret total fată de democratie. Este o practică total nedemocratică, iar USL va sesiza forurile europene pentru că deja s-a mers prea departe. Nu mai putem vorbi de democratie în România cînd institutiile sînt suprimate si folosite ca aparat politic“. Toader Mocanu, senator al Puterii, sustine, din contră, că legile asumate luni pun lucrurile în ordine, fiecare pe palierul său. „Nu se evită dezbaterea, ci intră în categoria legilor care trebuie adoptate si puse în aplicare. Drepturile salariale cîstigate în instantă de dascăli se vor plăti, nu neagă nimeni asta. Problema e să avem sustinere economică, să avem capacitatea de a le acorda. Practic, prin asumarea acestei legi, se instituie regula prin care toate cadrele vor primi drepturile salariale, dar în măsura posibilitătilor financiare si într-o anumită perioadă. Cît priveste codul dialogului social, care înglobează un set de cinci legi, sub nici o formă nu s-a restrîns dreptul sindicatelor de a avea o opinie“, a declarat senatorul PDL. Ioan Munteanu, deputat independent, îl contrazice: orice pozitie ar fi fost zadarnică în conditiile în care puterea e majoritară. „Pe legi de foarte mare importantă pentru toti românii, dar mai ales pentru învătămînt, care reprezintă cel mai mare număr de salariati la ora actuală, îsi asumă răspunderea. E clar că se iau decizii fără dezbatere. Parlamentul a devenit o anexă foarte clară a guvernului, desi Constitutia spune invers“, a declarat acesta.