Plãteste pentru cã a „uitat“ de proprietatea intelectualã
• patroana unei firme a fost condamnatã la o amendã penalã de 3.000 de lei • a comercializat un sistem pentru care nu detinea licentã • detinãtorul mãrcii a cerut 1,5 miliarde si a primit numai 714 milioane •
Patroana unei firme pietrene a fost condamnatã la o amendã penalã de 3.000 de lei, dupã ce a comercializat un sistem de încãlzire a apei înregistrat la OSIM de altcineva. Sanctiunea este cu suspendare. Prin aceeasi sentintã, Elena G., de 33 de ani, administrator al Laur Lor Construct, din Piatra Neamt, a fost obligatã la plata unor daune de 71.410 de lei (714 milioane vechi), desi partea vãtãmatã, Mol Metal din Gheorghieni, judetul Harghita ceruse 1,5 miliarde vechi. Inculpata va trebui sã achite si cheltuielile judiciare de 9.900 de lei noi. Urmãrirea penalã a demarat la plîngerea firmei harghitene. Conform actului de trimitere în judecatã societatea a înregistrat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci un sistem de încãlzire a apei. OSIM a înregistrat firma Mol Metal ca unic titular al modelului industrial pentru perioada 17 octombrie 2008 - 17 august 2018. Pe întreaga perioadã de valabilitate a mãrcii titularul avea dreptul exclusiv de utilizare, în orice formã. Mai mult, firma harghiteanã putea interzice tertilor utilizarea respectivului model fãrã acordul sãu. Pietreanca a lucrat o perioadã la Mol Metal, dupã care a venit în orasul nemtean, si-a deschis propria afacere, dar nu cu orice, ci cu instalatia de încãlzit apã pe care o brevetase fostul ei patron. Procurorii au stabilit cã prin Laur Lor Construct învinuita a început sã producã si sã comercializeze corpuri de încãlzit apa sub denumirea comercialã de „Laur-Lor“. Politia a gãsit la sediul firmei pietrene rapoarte care atestã productia si vînzarea acestor produse. Constatarea tehnico-stiintificã efectuatã a concluzionat cã produsele celor douã firme, titularul dreptului si firma pietreanã, sînt relativ identice, cu deosebiri nesemnificative. Ancheta a mai stabilit cã la proiectare acuzata a folosit doi salariati care anterior lucraserã la realizarea produsului de cãtre firma din Gheorghieni. Acestia au sustinut cã productia sistemelor de la Piatra Neamt nu s-a întemeiat pe proiectul tehnologic în sensul propriu al cuvîntului, ci pe niste cote memorate din perioada de activitate de la Mol Metal. ÃŽn apãrarea sa femeia a declarat cã si ea a solicitat la OSIM înregistrarea unui astfel de produs. Numai cã la verificãri s-a stabilit cã ea nu figureazã în evidentele institutiei ca solicitant sau titular al mãrcii. Anchetatorii au aplicat sechestru asigurator pe nouã astfel de corpuri pentru încãlzirea apei de la firma pietreanã deoarece partea vãtãmatã Mol Metal ceruse daune de 1,5 miliarde de lei vechi. Sentinta Tribunalului Neamt nu este definitivã si poate fi atacatã.
|
Autentificare
