 MURIM PE CAPETE
• numãrul nasterilor a scãzut semnificativ în prima jumãtate a acestui an, putin peste 1.800 de bebelusi venind pe lume • în schimb, mai bine de 3.000 de oameni au murit • în Neamt sînt aproximativ 160.000 de persoane diagnosticate cu boli cronice • Lucrurile par sã meargã din ce în ce mai prost pentru judetul Neamt, cel putin din punct de vedere demografic. De la o lunã la alta si de la un an la altul numãrul nasterilor scade continuu si, cel mai probabil, în urmãtorii 10-20 de ani, o femeie gravidã sau un nou nãscut vor fi o raritate pentru zona noastrã. Nu acelasi lucru se poate spune despre decese, deoarece în Neamt se moare cu spor. Cam acesta este tabloul sumbru ce se prefigureazã din indicatorii statistici centralizati de Directia de Sãnãtate Publicã pe baza raportãrilor medicilor specialisti si ale spitalelor. Astfel, în primele sase luni ale anului 2011, au venit pe lume în maternitãti
doar 1.847 de copilasi, cu 332 mai putini decît în acelasi interval de timp din anul precedent. Scãderea a fost sesizatã la toate maternitãtile din judet, cea mai serioasã fiind la spitalul din Roman unde s-a ajuns la doar 687 de nasteri fatã de 823 cîte fuseserã în semestrul întîi anul trecut, scãderea fiind de 123. Nici maternitatea pietreanã nu stã grozav din acest punct de vedere, în prima jumãtate a acestui an înregistrînd doar 477 de nasteri, cu peste 100 mai putine decît anul precedent. Si totusi, numãrul acestor nasteri ar putea fi mai mare, deoarece în statisticile DSP figureazã în 2011 si 209 nasteri la Spitalul Roznov si 134 la Spitalul Bicaz, desi aceste unitãti s-au închis încã din aprilie. Se pare cã, de fapt, acesti nou nãscuti au venit pe lume la Piatra, cel putin în ultimele 3 luni de raportare, dar apar în continuare în statistici dupã domiciliul pãrintilor. Dacã numãrul nasterilor este tot mai mic de la o lunã la alta, numãrul deceselor este cu mult prea mare. Astfel, potrivit indicatorilor, în perioada ianuarie-iunie 2011, au murit 3.131 de persoane, cei mai multi ca urmare a unor afectiuni cronice, pe primele locuri din punct de vedere al cauzei fiind bolile cardiace, afectiunile respiratorii si cancerul. Comparativ cu anul trecut, numãrul mortilor a scãzut cu 94, ceea ce ar putea fi considerat pînã la urmã o veste bunã. Cu toate acestea, numãrul mortilor este cu mult mai mare decît al nasterilor, fapt ce face ca sporul populatiei sã fie de 1.248, dar din pãcate, pe axa negativã. Sporul populatiei ar trebui sã fie pozitiv, dupã cum îi este si numele, iar pentru asta ar trebui ca nasterile sã fie mai numeroase decît decesele. Din pãcate, de mai bine de 10 ani, în Neamt nu mai existã decît spor negativ, nemtenii murind în numãr mare, iar nou nãscutii fiind tot mai putini.
Un nemtean din trei suferã de o boalã cronicã
Un nemtean din 3 suferã de o boalã cronicã, fie cã este vorba de
diabet, boli psihice sau cardiace, iar partea cea mai proastã este cã de la o lunã la alta numãrul acestora creste. În evidente
figureazã aproximativ 160.000 de persoane care fuseserã diagnosticate cu boli cronice, ceea ce înseamnã cã la o populatie de mai putin de 500.000 de oameni care sînt prezenti faptic în judet, o persoanã din 3 suferã de o boalã gravã. Centralizãrile aratã cã în judet, existã circa 20.000 diabetici, peste 3.000 de persoane ce suferã de epilepsie, circa 62.000 de persoane au hipertensiune arterialã si mai bine de 27.000 au fost diagnosticati cu cardiopatie ischemicã. Peste 5.000 de nemteni au afectiuni cerebro-vasculare, peste 8.500 fuseserã diagnosticati cu diverse boli pulmonare grave, circa 9.000 sufereau de boli ulceroase si tot pe atîti aveau cirozã hepaticã. Trist este cã circa 13.000 de nemteni suferã de cancer, iar mai bine de 7.000 de oameni au o formã sau alta de afectiune psihicã, boli care se amelioreazã în cel mai bun caz, dar nu se vindecã total. Comparativ cu aceeasi lunã a anului precedent, numãrul suferinzilor a crescut cu aproximativ 10.000 de persoane, ceea ce reprezintã foarte mult. Cea mai mare crestere, de aproximativ 4.000 de pacienti, a fost la afectiunile cardiace, în special la hipertensiune arterialã. Medicii cred cã aceste îmbolnãviri în numãr tot mai mare sînt cauzate de alimentatia nepotrivitã, plinã de grãsimi, sedentarismul ce are drept consecintã directã obezitatea, dar si stresul de zi cu zi. Iar bani pentru programele nationale de sãnãtate sînt din ce în ce mai putini.
|
Autentificare
