 BISERICA, STÃPÎNUL SPITALULUI VECHI
• dupã trei ani de procese, Parohia Precista Mare a cîstigat spitalul vechi • asezãmîntul va fi destinat amenajãrii unui adãpost pentru bãtrîni • firmele Turoag si Hanu Ancutei, administrate de Elena Nusa Chiriac care au încheiat un contract de concesiune cu biserica Mare ar fi vrut sã facã din clãdire un Palat Musatinilor • Spitalul vechi a fost cîstigat în instantã de Parohia Precista Mare, dupã trei ani de luptã cu firma Turoag Roman. ÃŽn 2007, între parohie si societatea amintitã, administratã de Elena Nusa Chiriac, a fost încheiat un parteneriat, pe o perioada de 99 de ani, iar cheltuielile de finalizare a acestui plan au fost estimate la vremea respectivã la 10 milioane de euro. Ulterior, în urma unor discutii cu administratorul Elena Chiriac, parteneriatul a fost transformat într-un contract de asociere în participatiune cu Fundatia Hanu Ancutei, patronatã de aceeasi societate. Prin semnarea întelegerii, edificiul a fost programat sã adãposteascã un hotel de lux, douã muzee si un centru social. Astfel, clãdirea cunoscutã romascanilor ca spitalul vechi, ar fi trebuit sã ajungã „Palatul Musatinilor“, în urma unui proces de modernizare care ar fi trebuit sã dureze trei ani. ÃŽn 2003, Bisericii Precista Mare i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra clãdirilor în care a functionat unitatea sanitarã, dar si a terenului, o suprafatã de 13.300 metri pãtrati. La vremea respectivã, preotul Mihãitã Popovici, a încercat toate variantele posibile pentru atragerea banilor necesari reabilitãrii clãdirilor, dar nu a reusit sã convingã pe nimeni sã investeascã atîtia bani. A fãcut demersuri pe la ministere, dar nu a neglijat sã insiste, timp de trei ani, nici la oamenii de afaceri locali, printre care si Nusa Chiriac, administrator al Turoag. Pentru cã semnarea acestui contract a fost fãcutã de fostul paroh, fãrã aprobarea Consiliului Parohial, biserica a dat în judecatã societatea Turoag. Procesul a debutat la Judecãtoria Roman, în luna februarie 2008.
Contracte semnate cu nerespectarea „legislatiei“ bisericesti
ÃŽn 2010, procesul a continuat, fiind 11 termene, dintre care 8 au fost amînate. ÃŽn februarie 2011, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bacãu, unde s-au derulat 3 termene. Pe data de 21 octombrie a venit pe rol solutionarea apelului promovat de apelant-reclamantã Parohia Precista Mare împotriva sentintei civile nr. 991/COM din 14 octombrie 2010, pronuntatã de Tribunalul Neamt în dosarul nr. 353/103/2010, avînd ca obiect, nulitatea actului juridic. Nulitatea acestor contracte este atrasã si de faptul cã lipseste mandatul special si anume binecuvîntarea bisericeascã, precum si aprobarea Consiliului Parohial, a Adunãrii Parohiale si a Consiliului Eparhial Roman. Totodatã aratã cã preotul paroh nu avea mandat special în baza cãruia acesta sã poatã încheia contracte. Din discutiile purtate cu Aurelian Alexa, consilierul juridic al Arhiepiscopiei Romanului si Bacãului, am retinut motivarea instantei. „ÃŽn decizia nr. 32/2011 se aratã cã intimatele-pîrîte (societãtile Turoag si Hanul Ancutei - n.r.) prin reprezentant solicitã respingerea apelului declarat de Parohia Precista Mare, motivat de faptul cã hotãrîrea instantei de fond este legalã si temeinicã, desi prin sentinta pronuntatã a fost anulat primul contract de concesiune încheiat de pãrti, respectiv contractul de concesiune, însã la care au achiesat si nu au declarat nici o cale de atac. ÃŽn ceea ce priveste al doilea contract de asociere în participatiune, aratã cele douã societãti, prin reprezentant, nu avea ca obiect transmiterea proprietãtii sau a folosintei, sau grevarea lui, obiectul sãu limitîndu-se doar la acte administrative, motiv pentru care nu era necesarã aprobarea Consiliului Parohial. Se mai aratã cã în privinta celui de-al doilea contract, s-a demonstrat deja în fata primei instante cã era vorba de o nulitate relativã si care a fost acoperitã prin aprobarea de cãtre Adunarea Parohialã a Parohiei Precista Mare, potrivit hotãrîrii nr. 47 din 2008. Prin aceastã hotãrîre a aprobat, indiferent de forma finalã, contractul de asociere, sau asociere în participatiune, proiectul de restaurare. De asemenea, aratã intimatele pîrîte, prin reprezentant cã lucrãrile nu au fost începute deoarece litigiul se aflã pe rolul instantelor de foarte mult timp. ÃŽn concluzie solicitã respingerea apelului si mentinerea ca legalã si temeinicã a hotãrîrii primei instante si obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecatã pentru ambele etape procesuale“.
Concesiune neautentificatã la notariat
Consilierul juridic a mai precizat cã parohia a semnat în anul 2007 un contract de concesiune cu Turoag care în urma unor discutii a fost transformat într-un contract de asociere în participatiune cu Fundatia Hanu Ancutei. Nu reiese cã membrii adunãrii parohiale aveau cunostintã de continutul real al contractului pe care au acceptat sã-l ratifice. Instanta a mai retinut cã autentificarea acestui contract nu a fost fãcutã în fata notarului public, ci doar redactarea acestuia asistatã de un avocat, actul încheiat nefiind un înscris autentic si avînd natura juridicã a unui înscris sub semnãturã privatã. Pentru a produce efectele prevãzute în articolul 969 din Codul civil, aceastã conventie ar fi trebuit legal fãcutã, însã cum preotul paroh, la vremea aceea Mihãitã Popovici, nu avea împuternicirea legalã în vederea încheierii actului, s-a constatat nulitatea actului încheiat. S-a mai retinut cã actuala actiune este formulatã în conditiile în care Parohia Precista Mare are un nou preot (Dan Alexandru Antoce - n.r.), decît cel care a angajat biserica prin semnarea contractului, motive pentru care apãrarea astfel formulatã a fost înlãturatã. „Pînã la urmã adevãrul iese la ivealã. Important este faptul cã am cîstigat acest proces care dureazã de mai bine de 3 ani. Toate dovezile au scos la ivealã faptul cã nu a fost respectatã legislatia bisericeascã si nici cea civilã. Contractele încheiate între fostul preot paroh al Bisericii Precista Mare, prejudiciau biserica. Noi i-am propus la un moment rezilierea acestor contracte, însã doamna Nusa Chiriac nu a fost de acord. Se puteau face multe în trei ani, puteam sã accesãm fonduri europene. Actionãm pe douã directii, una ar fi creearea unui centru social pentru bãtrîni iar cea de-a doua ar fi un centru social pentru familiile despãrtite si femeile victime ale violentei domestice“, a declarat preotul Dan Alexandru Antoce.
„Ospitalul sãracilor“ dateazã de la 1797
Spitalul Precista Mare dateazã din anul 1797, functionînd initial ca bolnitã (un fel de unitate sanitarã) cu 10 paturi. La vremea respectivã, Vartolomei Putneanul, egumenul Mãnãstirii Precista Mare, a apelat la sprijinul Episcopului Veniamin Costachi pentru a ridica un spital. Acesta a adunat breslele orasului si le-a cerut ajutorul. Numele vechi al spitalului era „Ospitalul sãracilor“. ÃŽn 1872, pe acelasi teren a fost ridicatã o nouã clãdire cu denumirea Spitalul Precista Mare Roman, lucrãrile durînd 13 ani, fiind inaugurat în 1884. Clãdirea spitalului a fost ridicatã cu douã nivele si 46 de sãli, putînd adãposti 250-300 paturi. ÃŽn anul 1937 s-a constatat degradarea clãdirii, iar în urma unor tratative purtate cu Ministerul Sãnãtatii a fost încheiatã o conventie, prin care ministerul a preluat unitatea pe termen de 10 ani, cu îndatorirea de a-i acorda întretinerea completã. Imobilul a rãmas în posesia statului, pînã la 3 noiembrie 2003, cînd prin sentinta civila nr. 2706 a Judecatoriei Romanul, acesta a revenit parohiei Precista Mare din Roman, împreunã cu 2.800 mp de teren aferent constructiilor.
|
Autentificare
