Aniversare „Asachi“
La împlinirea a 130 de ani de la aparitia primului numãr al revistei de culturã „Asachi“ si a 20 de ani de la reluarea traditiei acesteia cu aparitia numãrului 1 al celei de a doua serii, sub oblãduirea Bibliopolis, la Casa Cãrtii din Piatra Neamt s-a desfãsurat nu demult o manifestare aniversarã la care au fost prezenti atît cei care si astãzi diriguiesc traseul publicatiei, cît si multi dintre cei care, într-un fel sau altul, au contribuit la edificarea fiecãruia dintre cele 14 numere ale noii serii. Tot cu acest prilej a fost lansat numãrul omagial 250 (14) al revistei, îmbrãcat într-o hainã sãrbãtoreascã, precum si laboriosul volum bibliografic alcãtuit cu migalã de cãtre profesorul Constantin Tomsa, cuprinzînd „in integrum“ sumarul publicatiei între 1881 - 1885 si 1991 - 2005. Profesorul Gheorghe Bunghez, cel care a condus multã vreme destinele revistei, împreunã cu ec. Aurica Ropcian, presedinte al S.C. Bibliopolis-Petrodava S.A. si cu directorul general ec. Vasile Ropcian, aflati în postura de gazde ale manifestãrii aniversare, au punctat principalele elemente ale actului de culturã preluat, sãvîrsit si desãvîrsit de-a lungul atîtor ani în care revista „Asachi“ a însemnat un punct de referintã în peisajul cultural al urbei nemtene. Lucruri subliniate de altfel în interventiile lor si de cîtiva fãptuitori ai acestui act. Astfel, profesorul Gheorghe Tigãu a racordat fenomenul cultural general la specificul învãtãmîntului: „Nu mi-au fost niciodatã cenzurate opinii, fraze, propozitii sau cuvinte, fiind liber de orice constrîngere din partea redactiei. Am crezut în reforma educatiei nationale, conceputã de profesorul Andrei Marga, de la mijlocul deceniului trecut, dar am simtit cã aceasta va atinge doar straturi de suprafatã ale învãtãmîntului din pricina subrezeniei dimensiunii actionale si a celei manageriale, cu deosebire. Ce a fost scola nemteanã si cea nationalã stim cu totii. Ce vor fi acestea în viitor, în locul unui rãspuns personal vã rog sã-mi îngãduiti a evoca si aici cuvintele rostite cu intuitia genialã, în urmã cu o sutã treizeci si cinci de ani, pe cînd era profesor si apoi revizor scolar, Mihai Eminescu, sfîntul preacurat al verbului românesc: «Scoala va fi scoalã cînd popa va fi popã, statul stat si omul om».“ Iar criticul Cristian Livescu a mentionat cîteva repere ale actului cultural sustinut de revista „Asachi“: „Iatã, douãzeci si ceva de ani de activitate a unei reviste. O revistã întotdeauna adunã si coaguleazã un grup de intelectuali, cum se întîmplã si în cazul de fatã. O revistã care configureazã identitatea unui loc, si acest lucru nu este deloc de neglijat, mai ales în ziua de azi, cînd istoria este destul de tulbure. Revista a adunat între copertile ei nu numai literatura si arta, dar si stiinta. A dat crezare cercetãrii stiintifice din judetul Neamt, care încet-încet se stinge si nu este drept. De asemenea, a dat crezare limbii române si istoriei. Sînt cîteva repere care au mentinut constiinta acestui loc.“ Lansarea în acest cadru al numãrului 250 al revistei si a impresionantului volum bibliografic alcãtuit de profesorul Constantin Tomsa - despre care vom vorbi mai pe larg cu alt prilej - a completat fericit un moment aniversar care, sperãm, trebuie sã fie perpetuat, în spiritul a ceea ce sugera Gheorghe Bunghez, de cãtre generatiile tinere.
|