ONG-urile sînt nemultumite de Legea antreprenorului social
• propunerea legislativã va fi supusã marti, spre adoptare, Camerei Deputatilor • reprezentantii ong-urilor au trimis scrisori deputatilor de Neamt, rugîndu-i sã nu voteze actul normativ • ONG-urile din Neamt s-au alãturat campaniei nationale derulate de mai multe organizatii împotriva Legii antreprenorului social, o propunere legislativã initiatã de deputatul PSD Iulian Iancu si care va fi supusã marti aprobãrii în Camera Deputatilor. ÃŽncepînd din varã s-a derulat o campanie de constientizare a publicului si a parlamentarilor despre impactul negativ pe care o astfel de lege îl poate avea la nivelul entitãtilor care desfãsoarã activitãti de economie socialã. Si Fundatia de Dezvoltare Localã Speranta din Tîrgu Neamt sprijinã demersurile coalitiei nationale si a trimis la sfîrsitul sãptãmînii trecute scrisori deputatilor nemteni Mihaela Stoica si Ioan Munteanu, rugîndu-i sã dea un vot de respingere a propunerii legislative. Solicitarea a fost însotitã si de o prezentare a principalelor probleme ridicate de ONG-uri referitor la aceastã lege. „ONG-urile s-au opus încã din iunie acestei legi. ÃŽn ciuda protestelor noastre, Comisia pentru politicã economicã a avizat pozitiv, în 6 septembrie, Legea antreprenorului social care se aflã acum pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor. Pînã în prezent 139 de organizatii s-au alãturat coalitiei noastre. Initiativa este sustinutã în egalã mãsurã si de casele de ajutor reciproc ale pensionarilor si salariatilor, organizatii care grupeazã peste un milion de membri fiecare“, se aratã în scrisoarea semnatã de Elena Cucu, presedinta Fundatiei Speranta. Sînt amintite si principalele probleme ridicate de ONG-uri, potrivit cãrora initiativa legislativã porneste de la premisa falsã cã actorii economiei sociale nu existã în România si cã este nevoie de înfiintarea lor, prin intermediul acestei legi. Dar economia socialã existã în România si are un rol economic si social important, ponderea sa ca angajator fiind de 3,3% din totalul locurilor de muncã din România în anul 2009, spun organizatiile nonguvernamentale. O altã hibã s-ar regãsi la articolul 3 al proiectului, care include în definitia antreprenorului social statul si corporatiile multinationale/nationale si recunoaste numai actorii economiei sociale (asociatii, fundatii, cooperative etc) care doresc sã se implice în calitate de parteneri ai statului sau companiilor. „Aceastã definitie este în totalã contradictie cu recomandãrile unei rezolutii a Parlamentului European din 19 februarie 2009, referitoare la economia socialã si contravine oricãrei teorii si practicii europene si internationale“, au replicat ong-urile. ÃŽn opinia acestora, o altã problemã e faptul cã initiativa confundã antreprenoriatul social cu responsabilitatea socialã a companiilor, care sînt douã domenii distincte. Mai mult, legea ar propune cresterea de 33 de ori a sumelor deductibile pentru „investitii sociale“, dar acestea nu sînt clar definite, astfel cã orice tip de proiect social poate fi considerat o investitie socialã. Nu existã nici un precedent prin care un stat sã fi reglementat beneficii fiscale pentru companiile care demonstreazã responsabilitate socialã sau fac investitii sociale, sustin ong-urile. Acestea mai atrag atentia asupra faptului cã acest proiect de lege utilizeazã notiuni care nu se regãsesc în legislatia actualã si cã nu stabileste concret situatiile în care o persoanã poate deveni antreprenor social si nici modalitãtile de actiune ale acesteia.
|
Autentificare
