Nemteni bolnavi de 28 de milioane de euro
• aceasta este suma pe care a plãtit-o anul trecut Casa de Asigurãri pentru retetele gratuite si compensate ale nemtenilor • fatã de anii trecuti, suma a crescut foarte mult • îngrijorati, sefii CJAS vor face controale pentru a vedea dacã nu cumva s-au prescris retete aiurea Consumul de medicamente aratã cel mai clar starea de sãnãtate a populatiei judetului, iar faptul cã de la an la an aceastã sumã este în crestere reliefeazã clar sãnãtatea tot mai precarã a nemtenilor.
Bilantul de activitate al Casei de Asigurãri de Sãnãtate a arãtat cã pentru anul care tocmai s-a încheiat s-au plãtit pentru medicamentele cu si fãrã contributie personalã, dar si pentru medicamentele pentru boli cronice utilizate în programele nationale de sãnãtate peste 122,6 milioane de lei, adicã mai bine de 28 de milioane de euro. Trebuie tinut cont cã suma aceasta, desi pare uriasã nu a fost totusi îndeajuns de mare pentru a acoperi integral nevoile bolnavilor. Multi nu au mai apucat sã-si ia retetele gratuite ori compensate pentru cã farmaciile nu mai aveau fonduri, iar altii nu au avut acces în programele de sãnãtate, unde se intrã foarte greu, fiind lungi liste de asteptare, tot din cauza lipsei banilor. Dupã cum era de asteptat, cei mai multi bani s-au dat pentru afectiunile cronice si acute ce pot fi tratate cu medicamente prescrise de medicii de familie ori de specialisti. Pentru aceste categorii de pacienti s-au decontat sume totale de 84,5 milioane de lei. Si reprezentantii Casei Neamt au constatat cã s-au cheltuit foarte multi bani pe medicamente, motiv pentru care vor face verificãri pentru a vedea dacã nu cumva s-au prescris retete prea scumpe acolo unde nu era cazul. „Ni s-a pãrut suma de anul trecut exageratã, cu mult mai mare decît în anii trecuti, motiv pentru care am cerut sã se facã controale la medicii de familie si la specialisti ca sã vedem dacã retetele eliberate au fost cu adevãrat justificate“, a declarat Valericã Frãtilã, seful CJAS. Bani foarte multi s-au alocat si pentru tratarea nemtenilor inclusi în programe nationale de sãnãtate, acestia suferind de hepatite, cancer, boli rare etc. Pentru aceste categorii de pacienti, statul a plãtit anul trecut 38,1 milioane de lei si trebuie precizat cã doar o parte dintre bolnavi primesc tratamente gratuite, multi fiind trecuti pe liste de asteptare. „Existã anumite afectiuni care necesitã tratamente extrem de scumpe. Cele mai costisitoare medicamente decontate de noi sînt pentru doi bolnavi din judet care suferã de boala Gaucher, fiecare avînd nevoie de tratamente de 1 miliard de lei vechi pe lunã. Lipsa medicatiei este egalã cu moartea. La fel este si cazul persoanelor care fac tratamente post-transplant si unde este nevoie de terapie toatã viata pentru a nu fi respins organul transplantat. O boalã foarte scumpã este si poliartrita, tratamentul lunar ajungînd cam la 30-50 de milioane de lei, cam ca la hepatitele B sau C. Diferenta constã în faptul cã pentru hepatite tratamentul este limitat, 6 luni sau un an, pe cînd la poliartritã se face toatã viata. Sînt boli rare ce necesitã tratamente scumpe, dar aici nu se face rabat si se alocã bani, fiind vorba efectiv de probleme de viatã si de moarte“, a adãugat Valericã Frãtilã. ÃŽn Neamt figureazã în evidente peste 150.000 de bolnavi, mai bine de o treime fiind cardiaci, iar o parte însemnatã suferind de diabet. Medicii îsi explicã cresterea numãrului de pacienti prin alimentatia tot mai nesãnãtoasã care este consumatã în ultimii 20 de ani, prin lipsa de miscare, cresterea obezitãtii, dar si prin faptul cã oamenii au mai multã grijã de ei în sensul cã merg mai des la medic si fac controale periodice în urma cãrora se depisteazã din vreme afectiuni cronice. Cît despre cresterea consumului de medicamente, existã si voci care sustin cã în ultimii ani medicii au încurajat consumul prescriind cu prea mare usurintã medicamente scumpe si multe. Tocmai de aceea s-a decis cumva revenirea la medicamente mai ieftine, prin încurajarea consumului de generice (medicamente mai ieftine, dar cu aceeasi substantã activã ca si originalele), fapt agreat de reprezentantii statului, dar contestat de unii medici.
|