 SEFUL POLITIEI, SALARIU MIC
• comisarul sef Paul Tablan încaseazã lunar 3.915 lei, cu mult mai putin decît adjunctii sãi • acestia ridicã de pe card aproximativ 5.400 de lei/lunar • salariul sefului IJP Neamt este aproape egal cu cel al unui sef de sectie ruralã • cel mai mare salariu îl are seful Politiei Rutiere, respectiv 6.088 lei • inspectorul sef spune cã prin avansarea în functie a cîstigat aproximativ 100 de euro, dar cã adevãrata problemã e „cã sînt multi colegi care cîstigã prea putin“ • Criteriile dupã care se acordã salariile în Politia Neamt sînt cel putin discutabile, atîta timp cît seful inspectoratului are o leafã aproape egalã cu cea a unor sefi de sectii de politie si mult mai micã decît a unor sefi de servicii. De altfel, salariul comisarului sef Paul Tablan este mai mare cu 300 de lei decît al unui ofiter care nu are nici functie si nici responsabilitãti prea mari. Diferente mari existã între salariile sefului si cele ale adjunctilor sãi. Astfel, în ianuarie, seful Politiei Neamt a încasat 3.915 lei, în timp ce adjunctii sãi 5.457, respectiv 5.446 lei. ÃŽntre salariul sefului IJP si cel al adjunctului Politiei Municipiului Piatra Neamt este o diferentã de 51 de lei în favoarea primului. Seful Politiei Roman a încasat în ianuarie 4.251 lei, iar adjunctul sãu 3.661 lei. Si sefii politiilor orãsenesti stau aproape la fel de bine la capitolul leafã ca si seful de la judet. Comandantul de la Tîrgu Neamt a încasat, în ianuarie, 3.220 de lei, cel de la Bicaz 3.624 lei, iar seful Politiei Roznov 3.521 lei. Si sefii de servicii au lefuri bune, care se învîrt undeva în jurul valorii de 4.000 de lei. Comisarul sef Cezar Asandei, seful Politiei Rutiere, detine recordul pe inspectorat, el încasînd în prima lunã a anului 6.088 lei. Explicatia este aceea cã ofiterul a prins vechea lege de salarizare si beneficiazã de un spor suplimentar, fiind doctorand. La rîndul lor, sefii de birouri au încasat salarii cuprinse între 2.621 lei si 3.708 lei. Surpriza o constituie de departe salariile sefilor sectiilor de politie ruralã. De altfel, valoarea lefurilor explicã în mare parte bãtãlia care s-a dat pentru ocuparea acestor functii. Sefii beneficiazã de lefuri în conditiile celor ale sefilor de politii orãsenesti pe raza cãrora sînt arondati. Cea mai mare leafã încasatã de un sef de sectie ruralã a fost de 3.642 lei, iar cea mai micã de 2.827 lei. Leafa medie a unui ofiter fãrã functie a fost de 2.500 de lei, iar cea a unui sef de post de 2.000 lei. De departe, agentii sînt cel mai prost plãtiti, majoritatea salariilor acestora învîrtindu-se în jurul valorii de 1.500 - 1.600 lei.
Seful Politiei a cîstigat doar 100 de euro la leafã
Multe lume ar fi crezut cã avansarea în functia de inspector sef, cu titlu interimar ce-i drept, a comisarului sef Paul Tablan, i-a adus acestuia si o crestere substantialã a salariului. Lucrurile nu stau chiar asa, comandantul Politiei declarînd cã a cîstigat în plus vreo 100 de euro. „Indemnizatia de conducere nu este foarte mare si beneficiam de acest drept si cînd eram sef la Serviciul de Investigatii Criminale. Dupã calculele mele cred cã am cîstigat în jur de 100 de euro la salariu, de cînd am fost numit pe noua functie“, a declarat comisarul sef Paul Tablan. ÃŽntrebat care ar fi explicatia pentru diferentele destul de mari dintre salariul sãu si cel al unor subordonati, comisarul sef Tablan a precizat cã el nu a prins bonificatiile prevãzute de vechea lege a salarizãrii bugetarilor. „ÃŽnainte de a intra în vigoare noua lege a salarizãrii au fost colegi care au primit sporul de 50% pentru lucrãri de exceptie si au rãmas cu el. Eu nu zic cã iau nici prea mult, nici prea putin, însã pot sã spun cã majoritatea politistilor nemteni cîstigã foarte putin“, a mai afirmat comisarul sef. Modul în care se acordã sporul pentru lucrãri de excelentã, în valoare de 50% din salariul de bazã, îi nemultumeste pe sindicalisti. Acestia spun cã au fãcut nenumãrate demersuri pentru a rezolva aceastã situatie, însã fãrã nici un rezultat. „Cine primea acest spor în momentul schimbãrii legislatiei privind salarizarea a rãmas cu el, iar în opinia noastrã nu este normal. Am avut discutii atît cu reprezentantii ministerului, cît si cu cei din IGPR, însã ne-am lovit de un zid. Si nici nu ne mirã cã s-a întîmplat asa, întrucît aproape toti chestorii de la Bucuresti beneficiazã de acest spor. Cum sã renunte la el? Am spus-o si o spunem în continuare. Nu este corect ca acest spor sã-l ia numai unii. Sînt politisti care dau randament într-un an, iar în altul nu, asa cã nu poti sã-i dai la nesfîrsit spor de excelentã. Oricum, noi sîntem de pãrere cã acest spor nu se dã în nici un caz pe lucrãri“, a declarat Neculai Isache, vicepresedinte la nivel national al Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual. Acesta mai spune cã la inspectoratele nu existã mai mult de 20 de politisti care încasezã la leafã plusul de 50%. La Neamt, ultimele sporuri de excelentã s-au dat în perioada cînd sef era Aurelian Vasea Soric. „Nu contestã nimeni cã cei care au încasat acest spor nu si-au fãcut treaba atunci, însã multi dintre ei nu ar mai merita acesti bani. Dar cum legea este lege, nu se poate face nimic si astfel în loc ca de acei bani sã beneficieze cei care meritã, beneficiazã altii. Normal cã existã si animozitãti si frustrãri. Cum sã nu se uite ãla care munceste la colegul care nu are rezultate, dar încaseazã bani mai multi“, ne-a spus un ofiter nemtean, sub protectia anonimatului.
|
Autentificare
