TEROAREA GÃINATULUI
• austriecii au luat în arendã mii de hectare în jurul Romanului cu scopul de a face agriculturã • agricultura de performantã se face si cu fertilizatori naturali, gen gãinat • zilele trecute, satul Gosmani, comuna Români, a fost terorizat de mirosul de gãinat emanat de camioanele pline ochi, ce au tranzitat localitatea • oamenii s-au plîns de dureri de cap, ameteli si greturi • directorul tehnic al Almos Agrorom Neamt, Alex Molodoi, a precizat cã a existat un contract pentru 7.000 de tone de gãinat, cantitate ce a fost transportatã la marginea satului • acesta a mai spus cã „vina“ o poartã si cãldura excesivã de afarã si cã acest contract a fost încheiat de cîteva zile • Preturile din ce în ce mai ridicate la lucrãrile agricole specifice si situatia financiarã precarã a majoritãtii tãranilor au fãcut ca suprafetele de teren sã fie vîndute sau arendate unor întreprinzãtori strãini. Astfel, familia de austrieci Kruger a arendat, în zonele limitrofe Romanului, o suprafatã totalã de teren arabil ce depãseste 6.000 de hectare. Membrii familiei Kruger au încheiat contracte de arendã si în zona comunelor Secuieni si Români. ÃŽn satul Prãjesti, austriecii au depozitat în primãvara anului 2007 o importantã cantitate de gãinat de pasãre, adus tocmai de la o unitate avicolã din Racova, judetul Bacãu, ca fertilizator. „Circul“ cu gãinat a trecut pe sub nasul sãtenilor din Silistea, comuna Români, care, sensibili la miros, i-au reclamat atunci pe austrieci autoritãtilor locale. Numai cã povestea de acum 5 ani s-a repetat si zilele trecute în satul Gosmani, tranzitat de zeci de camioane de mare tonaj pline cu gãinat, ce a fost depozitat la marginea localitãtii unde se aflã însãmîntate circa 200 de hectare cu sfeclã, pentru a fi folosit ca fertilizator. Localnicii au fost terorizati de mirosul insuportabil emanat de sub prelatele camioanelor închiriate pentru transportul celor 7.000 de tone, cum aveam sã aflãm de la directorul executiv al firmei Almos Agrorom, inginerul Alex Molodoi. Mai multi oameni s-au plîns de dureri de cap, ameteli si greturi. Preotul paroh din Gosmani, Gheorghe Ursachi, a precizat cã enoriasii s-au plîns deseori în bisericã de aceastã nãpastã apãrutã pe capul lor.
„Mirosul s-a strecurat si în bisericã“
Autoritãtile locale au fãcut demersuri la Agentia de Mediu, însã camioanele si-au fãcut treaba si nu au tinut cont nici cã asfaltul din Gosmani a fost turnat sã suporte o sarcinã de numai 7.5 tone. „Deseori, mirosul s-a strecurat si în bisericã. Enoriasii s-au plîns de dureri de cap, greturi si ameteli. Am anuntat autoritãtile locale, care au fãcut demersuri pentru a stopa acest periplu de masini pline cu gãinat. A fost sesizatã si Agentia de Mediu, dar mãsuri nu au fost luate. Au fost zile cînd numãrul camioanelor cu asemenea transporturi a depãsit cifra de 20-30. Noi întelegem cã agricultura se face prin diferite mijloace, însã nu punînd în pericol sãnãtatea oamenilor. ÃŽn plus, din cîte stiu nici drumul nu este fãcut sã suporte cantitãti de 40 de tone, cam cît a avut fiecare camion“, a declarat preotul paroh Gheorghe Ursachi, de la Parohia Bîrcu-Gosmani. Alex Molodoi, directorul executiv al firmei Almos Agrorom Neamt, a precizat cã a existat un contract de transport pentru 7.000 de tone de gãinat, din judetul Bacãu, care a fost încheiat de cîteva zile, cu ajutorul unor camioane închiriate, însã cãldura excesivã de afarã a fãcut sã existe disconfort în localitãtile tranzitate. „Camioanele, care au fost închiriate de la o societate de transport, au avut prelate trase peste fertilizatorul natural, însã cãldura canicularã a fãcut ca mirosul sã rãzbatã si sã creeze disconfort. Contractul pentru transportul celor 7.000 de tone a fost încheiat, iar întreaga cantitate a fost depusã la marginea culturii de sfeclã de zahãr si va fi folositã ca fertilizator pentru cele circa 200 de hectare cultivate. Ne cerem scuze locuitorilor satului Gosmani pentru neplãcerile create“, a declarat Alex Molodoi, directorul Almos Agrorom Neamt.
|
Autentificare
