Ultimii la pastã de dinti, dar primii la paradontozã
• în România se consumã anual 4 sãpunuri, douã paste de dinti si 4 kilograme detergent • situatia cea mai gravã se întîlneste în mediul rural, unde la 50 de ani oamenii nu mai au dinti n
Una din cele mai grave probleme medicale ar fi cea stomatologicã, la care Ministerul Sãnãtãtii se gîndeste prea putin si nu are solutii de finantare eficientã a acestui sistem. „De regulã România este tara cu cel mai mic consum de pastã de dinti, în special în mediul rural. Am gãsit zilele acestea pe internet un articol din 2008, care era scris în baza unui Raport al Institutului de Sãnãtate Publicã. Am rãmas de-a dreptul uluitã cînd am aflat cã la noi un român foloseste, în medie: 4 sãpunuri, douã paste de dinti si 4 kilograme detergent într-un an. Gînditi-vã cã 46% din populatia României trãieste la tarã si acolo lucrurile stau si mai prost. De acolo, în special, vin spre spitale asa-numitele boli ale mizeriei: bolile epidemice de tipul hepatitei A, furunculozele si foarte multe boli la nivelul cavitãtii bucale: gingivite, paradontoze, dar si boli cardiace“, a declarat dr. Raluca Biciuscã, medic stomatolog la Clinica Dental Spa Roman. Aceasta a spus cã a întîlnit pacienti care în viata lor n-au folosit periuta si pasta de dinti si au ajuns la stomatolog doar atunci cînd aproape n-au mai avut dinti în gurã. Doctorita Raluca Biciuscã mai spune cã atunci cînd vrînd-nevrînd intervin durerile de dinti, multi oameni de la tarã îsi fac singuri manevrele de extractie. „Este incredibil, dar în secolul al XXI-lea la tarã oamenii îsi mai extrag dintii sau mãselele cariate cu patentul, atunci cînd nu mai suportã durerile, fie singuri, fie între ei. Ajung la un moment dat din cauza faptului cã nu s-au spãlat niciodatã pe dinti ca din cauza paradontozei sã li se clatine întreaga danturã si rînd pe rînd toti dintii sã le cadã. Bacteria care a provocat paradontoza rãmîne în osul din gingie, determinîndu-l sã se resoarbã. Acest lucru provoacã boli digestive grave si chiar cancer la stomac, mai ales dupã ce rãmîn fãrã danturã si înghit alimentele întregi“, a mai adãugat doctorita Raluca Biciuscã. Impedimentul principal îl constituie lipsa acestor cabinete medicale în mediul rural, dar mai ales lipsa resurselor financiare ale tãranilor care din veniturile foarte mici nu apeleazã la medicul stomatolog. ÃŽn ultima vreme, de cînd mai au copiii care lucreazã în strãinãtate mai vin sã li se punã proteze, dar din pãcate trebuie sã apeleze la umplerea santului acestora cu tifon, ceea ce complicã foarte mult lucrurile si agraveazã bolile digestive. Numãrul medicilor care au contract cu Casa de Sãnãtate este de la an la an mai scãzut, în 2012 în zona Roman functionînd cabinete medicale doar în Ion Creangã, Doljesti, Sagna, Sãbãoani si Bîra. „De la an la an numãrul medicilor stomatologi care lucreazã în relatii cu CAS este din ce în ce mai redus, din cauza faptului cã plafonul alocat asistentei stomatologice este undeva la 70 de bani pe cap de pacient, ceea ce presupune cã într-un asemenea cabinet nu poti pune unui pacient decît o plombã-douã cu materiale de foarte proastã calitate“, a mai spus dr. Raluca Biciuscã.
|
Autentificare
