Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2013
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 6 Aprilie 2013
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

LEGALITATEA FINANTÃRII PARTIDELOR

Stat de drept?!

(Cazul Nãstase)

1. Arhicunoscut în tarã si în strãinãtate, „cazul“, trecut prin toate „filtrele“ justitiei, este abordat si de cãtre reputatul publicist Cristian Ghinea mai întîi în volumul „Eu votez DNA“, apoi în revista Dilema Veche. Impresionat de competenta si de talentul cu care publicistul „atacã“ arzãtoarea problemã, o reiau, la rîndul meu, pentru cei care îmi fac onoarea sã mã citeascã, cu mentiunea cã am atins, în treacãt, chestiunea si în textul anterior („Caracatita coruptiei“). Reiau discutia, din cauzã cã ea priveste o situatie aparent insolubilã: eradicarea finantãrii cu „bani negri“ a partidelor si a campaniilor electorale.
2. Pe scurt: în 2004, Adrian Nãstase, sef de partid si de guvern, candideazã la functia de sef al statului. Are, deci, nevoie de bani, de multi bani, pentru campania electoralã. De unde bani? Aparent simplu: numeste pe cineva, apropiat, în functia de sef al Inspectoratului de Stat pentru Constructii. La rîndul lui, seful institutului organizeazã un fel de concurs, intitulat „Trofeul Calitãtii“. La concurs participã sute de firme de constructii, precum si institutii, oficii judetene si întreprinderi de stat, care, benevol sau mai putin benevol achitã o substantialã taxã de participare: un fel de, originalã „sponsorizare“. Numai cã sumele depuse nu sînt încasate de cãtre Inspectoratul de Stat pentru Constructii, ci de cãtre o firmã care cu acesti bani tipãreste afisele de campanie si alte materiale propagandistice privind pe candidatul Adrian Nãstase.
3. Judecãtorii care îl condamnã pe Adrian Nãstase motiveazã astfel sentinta: „campania electoralã a inculpatului a fost finantatã ilegal, cu fonduri ce trebuiau sã constituie venituri ale unei institutii publice si care au depãsit aproape de patru ori veniturile declarate oficial; aceastã finantare ilegalã s-a realizat în urma unei activitãti infractionale sãvîrsite de complicii lui Adrian Nãstase si aflati în sfera de influentã a acestuia“. Deci, schema de finantare electoralã era flagrant ilegalã!
4. ÃŽn analele judiciare române este pentru prima oarã cînd se dezvãluie, iatã, cã în unele campanii electorale se cheltuie mult mai mult decît limita legalã. De unde se cheltuie? Din „pomeni“ electorale. Aruncã „pomanagiii“ banii pe fereastrã? Nicidecum. Ei practicã un sulfuros si gretos troc: „îti dau bani pentru campanie, dar tu, candidat, dacã o sã cîstigi alegerile, o sã ai grijã de mine!“.

„Condamnarea lui Adrian Nãstase la închisoare, cu executare, a provocat un adevãrat cutremur la esaloanele superioare ale clasei politice“

5. ÃŽn „Trofeul Calitãtii“, procurorii si judecãtorii demonstreazã cum functioneazã aceastã profund ilegalã „schemã“: abuz de putere, folosirea unor firme paralele contabilitãtii oficiale a partidului pentru a ocoli limitele legale de cheltuieli, firme care presteazã servicii, în fapt neînregistrate. Numai Adrian Nãstase a fãcut asa ceva? Se pare cã „schema“ este pusã în lucru de mai toate partidele si cã mai toti politicienii de vîrf sînt, astfel, susceptibili de a fi anchetati si judecati. Asa se explicã de ce condamnarea lui Adrian Nãstase la închisoare, cu executare, a provocat un adevãrat cutremur la esaloanele superioare ale clasei politice, hotãrîte sã facã totul pentru înlãturarea procurorilor Kovesi si Morar, judecãtorilor Ghica si Danilet din CSM (înlãturare deja reusitã), a presedintei instantei supreme si pentru frînarea „elanului“ anchetãrii si judecãrii „penalilor“ din partide etc.
6. ÃŽn fata procurorilor si judecãtorilor Adrian Nãstase declarã constant: „Nu sînt vinovat! Nu am cunoscut aceastã schemã de finantare a campaniei electorale. Am avut contact direct cu putini dintre cei implicati în aceastã cauzã“. Procurorii si judecãtorii resping aceastã apãrare cu aceastã motivare: „o afacere de o asemenea amploare nu poate fi cu totul autonomã, lipsitã de orice conexiune cu principalul sãu beneficiar. Este de neconceput ca un numãr atît de mare de persoane sã actioneze concertat în beneficiul alteia cu care nu se aflã în relatii apropiate, intime sau de prietenie, fãrã stirea acesteia, persoanã (Adrian Nãstase) care, prin ipotezã, nu doar cã nu a determinat conduita celorlalti, dar nici nu va afla vreodatã despre „binele“ care i s-a fãcut cu forta. Aceastã ipotezã nu este plauzibilã, în conditiile în care toate persoanele implicate stiau cã actioneazã ilegal. Desi stiau cã încalcã legea ei au fãcut-o, sperînd cã Nãstase va deveni seful statului, încît nu aveau decît de cîstigat“.
7. Procurorii si judecãtorii resping, deci, apãrarea de tipul „n-am stiut, n-am auzit“, argumentînd cã „nimeni nu se apucã sã strîngã cîteva milioane de euro pentru altcineva, fãrã ca acel altcineva sã stie si fãrã a se astepta ceva în schimb, dupã alegeri“. Dupã o asemenea sentintã este lesne de înteles panica stîrnitã printre politicieni si repetatele, diversele lor încercãri - mai mult sau mai putin fãtise - de a pune cu „botul pe labe“ justitia...
8. Poate cã unii cititori se întreabã de ce este repus pe tapet „Cazul Nãstase“, cîtã vreme acest caz este, cumva, închis: omul a executat (fie si în parte, fiind eliberat conditionat) pedeapsa. La o asemenea eventualã obiectie existã douã rãspunsuri. Primul îl priveste chiar pe condamnat care nici în acest moment nu-si recunoaste vinovãtia si este departe de a se cãi pentru ceea ce a fãcut. Dimpotrivã, el se considerã, constant, o victimã a unui proces politic, iar o anumitã parte a presei îl vede chiar ca pe un fel de victimã nationalã, un fel de martir.

„Cum sã închizi un prim ministru pentru o chestiune pe care multi alti politicieni o fac?!“

9. Al doilea motiv pentru care acest caz se poate, în continuare, discuta: poate el schimba mecanismul de functionare al sistemului finantãrii partidelor si campaniilor electorale? ÃŽntrebarea este stringentã deoarece unele ziare si nu putini oameni de bunã credintã cred cã prin punerea în libertate a lui Adrian Nãstase el este reabilitat, aproape exonerat de orice presupusã vinã. Astfel, se poate explica reactia ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu (la rîndul sãu judecat de instanta supremã pentru o pagubã imensã), care nu se sfieste sã declare public: „cum sã închizi un prim ministru pentru o chestiune pe care multi alti politicieni o fac?!“ „Ce «chestiune», domnule ministru?“, îl întreabã stupefiati ziaristii. „A gãsit solutii pentru a finanta campania electoralã“, rãspunde senin domnul ministru. Deci, domnul ministru nu neagã natura ilegalã a „solutiei“ gãsite de Nãstase, ci ne învinuieste pe noi cã ne-am gãsit sã-l închidem pentru atîta lucru.
10. Avem deci, iatã, motive sã ne temem cã, în continuare, destui politicieni cred cã este „treaba“ lor sã gãseascã „solutii“ adicã sã se „descurce“ în campaniile electorale si nu numai acolo. Asta e „treaba“ lor, nu a noastrã, a celorlalti si, cu atît mai putin, a justitiei. Procurorii si judecãtorii sã-si vadã de treburile lor si sã nu-si bage nasul în „oala“ politicienilor, „oalã“ care desi „fierbe“ de este gata sã dea în foc, nu este „oala“ oamenilor legii...
11. De aceea, pe bunã dreptate, observã analistii politici (Ghinea etc), la recentele alegeri interne din PDL, Monica Macovei, lidera reformistilor din partid (Cristian Preda, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Sever Voinescu etc) a fost privitã, de cei peste 4.500 de delegati ca o curiozitate. Motivul acestei inedite „priviri“ a fost sintetizat de cine credeti? De Marian Vanghelie, care a declarat: „Macovei n-are nici o legãturã cu ce se întîmplã în lumea realã“ si „e un pic extraterestrã“. ÃŽn pauzã, delegatii i-au lãudat pe reformisti, dar nu i-au votat. De ce? Simplu: ei, reformistii, sînt simpatici, dar de neales deoarece nu fac parte din reteaua de partid si parcã ar veni din alt film, din altã lume decît majoritarii partidului.
12. Ei bine, „majoritarii“ stiu cum functioneazã finantarea partidului, cum merge „treaba“ în „sala masinilor“. „Masinãria“ (faimosul ESTABLISHMENT) e totul!, iar aceastã complicatã masinãrie este foarte greu de reformat si, mai ales, de schimbat. Astfel, putem întelege mai usor „drama“ lui Adrian Nãstase: constient de complexitatea „masinãriei“ el nu a fãcut altceva decît sã încerce sã se „descurce“, adicã sã facã exact ceea ce activul partid astepta ca el sã facã.

„Prãbusirea lui Nãstase s-a datorat neobisnuitei lui lãcomii de putere si de avere“

13. Dacã forãm mai în adîncul acestei „mizerii“, dãm peste lucruri, se pare, mult mai grave: dosarul „Trofeul Calitãtii“ - în care Nãstase a fost condamnat - a fost disjuns (despãrtit) din dosarul „Mãtusa Tamara“, care, la rîndul lui, a plecat de la o sesizare penalã (foarte amãnuntit si bine documentatã, sprijinitã pe probe irefutabile, adicã de neînlãturat), conform cãreia Nãstase luase spagã o... casã de la persoana pe care, la schimb, o numise în fruntea Inspectoratului de Constructii. Aceleasi persoane din Inspectoratul de Constructii au fost folosite si în procurarea de „bani negri“ necesari campaniei electorale. Prãbusirea lui Nãstase s-a datorat, deci, neobisnuitei lui lãcomii de putere si de avere: a vrut si case (cîte?!) si sefia statului. Curiosi din fire, procurorii au pornit la verificarea sus-mentionatei sesizãri penale si, tot verificînd, si-au pus mîinile în cap cînd au vãzut peste ce au dat...
14. Si dacã s-a ajuns pînã aici cu „sãpãturile“ este firesc ca electoratul sã întrebe si sã se întrebe: care-i treaba cu sistemul de finantare al partidelor politice din România si al campaniilor electorale? Legea, ce spune legea? Rãspuns: avem legi privind finantarea, legi care se referã atît la plafonarea sumelor, cît si la transparenta provenientei lor. Numai cã aceste prevederi legale nu se prea aplicã. De ce? De aceea. De decenii, politicienii continuã sã creadã cã asta este „treaba“ lor internã, „treabã“ pe care o rezolvã cum cred ei cã (le) este mai bine. Si nu-i controleazã nimeni? Ba da, legea spune cã ei ar trebui sã fie controlati de Autoritatea Electoralã Permanentã si de Curtea de Conturi, dar, ca un fãcut, sistemul de control este defectuos...
15. Dacã partidele, staf-urile lor si proprii lor „controlori“, nu respectã cu strictete legea, s-ar putea ca acest control sã fie preluat de procurori? Greu de crezut si de realizat. La „Cazul Nãstase“ s-a ajuns întîmplãtor, pornindu-se de la o sesizare de rutinã, iar derularea anchetei si a procesului a fost ca „stîrnirea“ unui roi de viespi: politicienii i-au acuzat pe procurori de partizanat... politic. Nici judecãtorii nu au scãpat de aceastã diabolizare si învinuire, încît au avut nevoie de mult curaj ca sã meargã pînã la capãtul lui cu desfãsurarea procesului.
16. Poate cã finantarea legalã, mai presus de orice bãnuialã, a partidelor si a campaniilor electorale s-ar putea face dacã legislativul (Parlamentul) ar hotãrî ca banii, toti banii necesari, sã fie alocati de la buget. Atunci, si numai atunci, suspiciunile ar înceta. Întrebarea întrebãrilor este însã alta: acceptã marele public, societatea civilã, electoratul, cresterea semnificativã a sumelor primite de partide de la buget?
descurceN.R.: Intertitlurile acestei analize apartin Redactiei Monitorul.

Articol afisat de 1691 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Judecãtor Mihai CIUBOTARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective