PRIN MÃRUNTAIELE BARAJULUI AM FOST

• un gazetar de la Monitorul a fĂŁcut o incursiune ĂŽn interiorul barajului de la Bicaz • dacĂŁ nu stiati, mastodontul de beton este un imens labirint • ĂŽn el este si un seismograf de mare finete • pe lĂŽngĂŁ miscĂŁrile tectonice, ĂŽnregistreazĂŁ pĂŽnĂŁ si trepidatiile produse de masinĂŁ care trece peste baraj •

Barajul de la Bicaz, dupĂŁ mai bine de jumĂŁtate de secol de la aparitie, continuĂŁ sĂŁ fie un loc de mare atractie pentru cei ce descind ĂŽn zonĂŁ. DacĂŁ prin mĂŁretia sa colosul de beton impresioneazĂŁ si te duce cu gĂŽndul la cei ce l-au gĂŽndit si zidit ĂŽn anii ĂŁ'50, prin pĂŁtrunderea ĂŽn mĂŁruntaiele sale rĂŁmĂŽi uimit de ĂŽntregul labirint al galeriilor si tunelurilor concepute anume pentru controlul de-a fir a pĂŁr a rezistentei obiectivului. Numai cĂŁ, pentru a obtine dreptul de a face cunostintĂŁ cu fata nevĂŁzutĂŁ a barajului, ai nevoie de aprobĂŁri speciale. Si le-am obtinut, noi, un grup de gazetari nemteni, ĂŽnsotitori ai artistilor plastici implicati ĂŽn proiectul national Portret, ce se deruleazĂŁ ĂŽn Potoci. Si asa am pĂŁtruns ĂŽn intimitatea „muntelui“ de beton. Nu ĂŽnainte ĂŽnsĂŁ de a asculta o interesantĂŁ prezentare fĂŁcutĂŁ de Ion Braniste, reprezentantul echipei de specialisti, ce tin 24 din 24 de ore sub control parametrii tehnici ai mastodontului hidroenergetic, care zĂŁgĂŁzuieste ĂŽn spatele sĂŁu 1,2 miliarde metri cubi de apĂŁ. „Asta da presiune, nu glumĂŁ!“, a afirmat unul dintre ascultĂŁtori cu urechile ciulite pentru receptarea fiecĂŁrei informatii. Mai o ĂŽntrebare, mai un rĂŁspuns si cĂŽteva amĂŁnunte, mai ales privind sacrificiile fĂŁcute de generatia anilor ĂŁ'50. „A fost o bĂŁtĂŁlie titanicĂŁ. Ceea ce admirati a ĂŽnsemnat 10 ani de muncĂŁ, cu sacrificii, pentru cĂŁ a fost nevoie de asezarea a peste 1,5 milioane metri cubi de beton, fĂŁrĂŁ vreo fisurĂŁ, astfel ĂŽncĂŽt cursul Bistritei sĂŁ fie oprit pentru totdeauna“, a povestit Ion Braniste, completat cu amĂŁnunte de inginerul Nicolae SĂŁlĂŁgean, primarul Bicazului, care a tinut sĂŁ ne ĂŽnsoteascĂŁ ĂŽn temerara noastrĂŁ plimbare prin pĂŽntecele barajului. Mai ĂŽntĂŽi ni s-au deschis usile „ĂŽmpĂŁrĂŁtesti“. DeschizĂŁtor de drum avea sĂŁ ne fie electricianul PetricĂŁ Diaconu. ÎncĂŁ de la primul pas, ne-am simtit ĂŽnvĂŁluiti de umezeala si aerul rece din interior. CĂŽt priveste lumina, poate pentru cĂŽrtite ar fi fost numai bunĂŁ. O liniste mormĂŽntalĂŁ ne-a ajutat lesne sĂŁ auzim doar zgomotul pasilor printre bĂŁtĂŁile inimii. Încercam cu oarece greutate sĂŁ tinem aproape, iar din loc ĂŽn loc, ajutati de cĂŽte o razĂŁ de luminĂŁ de la vreun neon, puteam deslusi luciul de apĂŁ al condensului. La o privire mai atentĂŁ sesizam apa din asa-zisul trotuar al galeriei, adevĂŁrate bĂŁltite pe urma pasilor fostilor constructori ĂŽncrustate ĂŽn beton pentru eternitate. Zeci de metri, la dreapta ori stĂŽnga, alte zeci tot ĂŽnainte pĂŽnĂŁ ĂŽn sala pompelor cu ochelari. Ni se explicĂŁ rostul lor si principiul de functionare. „Asta numai ĂŽn caz de infiltratii, ceea ce nu-i cazul“. Alti zeci de metri, cĂŽteva zeci de scĂŁri strĂŽmte si cĂŁlcĂŁm cu smerenie ĂŽntr-o altĂŁ salĂŁ a pompelor, ce tin de astĂŁ datĂŁ sub control de peste jumĂŁtate de secol, preaplinul strĂŁfundului de baraj. AruncĂŁm si noi, la ĂŽndemnul gazdei, un ochi piezis pe un tub de control si ni se deschide vĂŁzului o adĂŽnciturĂŁ de peste 50 de metri. „MĂŁi sĂŁ fie!“. Si, facem ocol, dĂŽnd dreptul fiecĂŁruia de a fi zguduit de un pic de spaimĂŁ.

Seismograful

Cum am fi putut pleca fĂŁrĂŁ sĂŁ facem cunostintĂŁ, mĂŁcar pentru o clipĂŁ, cu vestitul seismograf. Despre care auzisem noi asa un zvon cĂŁ ĂŽnregistrase aproape de perfectiune, ĂŽn urmĂŁ cu cĂŽtiva ani, tsunami-ul din Pacific. „Este adevĂŁrat. Acest seismograf este de o mare sensibilitate. Pe lĂŽngĂŁ miscĂŁrile tectonice, ĂŽnregistreazĂŁ si trepidatiile datorate fiecĂŁrei masini, ce trece peste baraj“, ne-a zis ghidul. Si omul avea dreptate, pentru cĂŁ acul seismografului ĂŽnregistrase dese plimbĂŁri pe hĂŽrtia diagramelor. FĂŁrĂŁ ĂŽnsĂŁ a ne bĂŁga frica ĂŽn oase, doar asa, de-un exemplu, privind sensibilitatea aparatului despre care ne asigurase specialistul. „Legat de acest aspect, proba de foc a fost trecutĂŁ de cĂŁtre baraj la cutremurul din ĂŁ'77. La acea vreme, pe lĂŽngĂŁ aparatura clasicĂŁ de supraveghere, se afla si una capabilĂŁ sĂŁ ĂŽnregistreze cutremurile provocate de reasezarea terenului de fundatie sub efectul sarcinilor exercitate de constructie, de apa lacului si variatiile nivelului acesteia. Oscilatiile pe orizontalĂŁ nu l-au clintit. Au fost ĂŽnregistrate ĂŽnsĂŁ 0,02 milimetri deplasare ĂŽn amonte si o crestere nesemnificativĂŁ a infiltratiilor de apĂŁ, ce au revenit la normal a doua zi. Asa cĂŁ fiti fĂŁrĂŁ grijĂŁ“, ne-a asigurat Ion Braniste. Si totusi, cĂŽnd te gĂŽndesti cĂŁ mastodontul, ce pare pe dinafarĂŁ o stĂŽncĂŁ, este pe dinĂŁuntru scorburos, poate prea scorburos, ĂŽncĂŽt sĂŁ nu ne punem firesc ĂŽntrebarea cum de rezistĂŁ presiunii de peste un miliard de metri cubi de apĂŁ? DĂŁm din cap a neĂŽncredere si aflĂŁm cu stupoare cĂŁ vizita s-a terminat. Nu stĂŁm prea mult pe gĂŽnduri si cu oarece regret o luĂŁm la „sĂŁnĂŁtoasa“. Înspre casĂŁ, desigur, desi nu vĂŁzusem nici a zecea parte din ceea ce presupune interiorul labirintic al barajului de la Bicaz. Dar, poate pe altĂŁdatĂŁ, o spun cu elegantĂŁ gazdele si am ĂŽnteles-o si noi. În fond prea ne zguduise frigul ĂŽn plinĂŁ varĂŁ. Am iesit la luminĂŁ si ne-am trezit „pĂŁliti“ de cĂŁldurĂŁ ĂŽn moalele capului. Dar si de un adevĂŁrat sentiment de libertate spre care tĂŽnjisem aproape un ceas. Si cĂŽnd te gĂŽndesti cĂŁ la lucrĂŁrile de ridicare a barajului puseserĂŁ umĂŁrul si multi detinuti politici. Oare cum percepeau ceea ce se cheamĂŁ astĂŁzi libertate? Dar sĂŁ revenim la subiect. O datĂŁ aflati sub soare, am fĂŁcut pe scurt o sintezĂŁ a cele aflate si trĂŁite pe viu prin vizita noastrĂŁ, am multumit gazdelor pentru amabilitate si ca totul sĂŁ ne fie ĂŽmplinit, prin grija primarului SĂŁlĂŁgean am efectuat si o croazierĂŁ pe lac. FĂŁrĂŁ fricĂŁ, deoarece scĂŁpasem de sentimentul de claustrofobie ce ne-a ĂŽnsotit ĂŽn mĂŁruntaiele barajului. Si-apoi, acum stiam cĂŁ undeva, ĂŽn pĂŽntecele colosului de beton, vegheazĂŁ zi si noapte un seismograf performant, controlat de trei ori pe zi de oamenii barajului ce vegheazĂŁ, pĂŽnĂŁ la urmĂŁ, la linistea noastrĂŁ.

CĂŽte ceva despre baraj

Lacul de acumulare de la Bicaz este cel mai mare de pe rĂŽurile
interioare ale României, ocupÎnd o suprafatã de 3.300 hectare. Barajul este unul de greutate, Înalt de 127 m, cu profil aproximativ
triunghiular. LĂŁtimea la bazĂŁ este aproximativ cĂŽt ĂŽnĂŁltimea. Volumul de beton si beton armat pus ĂŽn operĂŁ ĂŽn ĂŽntreaga lucrare depĂŁseste 1.625.000 metri cubi. Volumul lacului de acumulare este de 1.230 milioane mc, are o lungime de 35 km si o lĂŁtime maximĂŁ de 2 km, ĂŽn zona Hangu. A fost gĂŽndit ca un lac cu folosinte complexe: irigarea ĂŽmpreunĂŁ cu Siretul a 300.000 ha de teren arabil, atenuarea viiturilor de pe Bistrita, alimentarea cu apĂŁ potablĂŁ a complexelor industriale de pe Valea Bistritei, pentru dezvoltarea turismului si
a exploatĂŁrilor forestiere din zonĂŁ. Acumularea ĂŽn lac a ĂŽnceput efectiv pe 1.07.1960, iar primul grup a ĂŽnceput sĂŁ producĂŁ energie pe 1.10.1960.