BOLNAVII PSIHIC, BOMBE CU CEAS

• medicii psihiatri au stabilit cĂŁ ĂŽn judet existĂŁ 324 de bolnavi psihic periculosi • dintre acestia 270 umblĂŁ liber putĂŽnd oricĂŽnd sĂŁ devinĂŁ un pericol pentru cei din jur • doar spitalul de la Grajduri oferĂŁ pentru toate judetele din Moldova servicii de specialitate • atentatorul cu bombĂŁ de la Iasi, sau profesoara care si-a ucis ĂŽnvĂŁtĂŁtorul ĂŽn Neamt sĂŽnt doar douĂŁ exemple de bolnavi periculosi lĂŁsati ĂŽn libertate •

Putini nemteni constientizeazã cã trãiesc lîngã semeni de-ai lor care sînt efectiv niste bombe cu ceas, putînd exploda în orice clipã. Este vorba despre persoanele care suferã de afectiuni psihice severe si pe care psihiatrii i-au încadrat în categoria pacientilor periculosi, ce necesitã tratament si supraveghere continuã. Din pãcate, nimeni nu verificã cu adevãrat dacã acesti oameni îsi iau tratamentul astfel încît, pot avea oricînd o crizã în urma cãreia sã devinã ucigasi feroce. În Neamt existã 324 de astfel de pacienti care, desi sînt categorisiti drept un pericol, sînt lãsati în libertate. Statisticile întocmite de DSP Neamt aratã cã la finele primului semestru al acestui an, în judet erau în evidentele medcilor psihiatri 7.702 persoane cu diverse probleme psihice, dintre care 4.600 în mediul rural iar putin peste 3.100 în urban. Dintre acestia, 324 sînt considerati bolnavi periculosi, cei mai multi, mai exact 270, primesc tratament la domiciliu, si doar 54 sînt spitalizati, fie la Spitalul de Psihiatrie Roman, fie la Spitalul Grajduri, din judetul Iasi, loc special destinat pentru aceastã categorie de pacienti. Cei mai multi au vîrste cuprinse între 18 si 64 de ani iar 32 au peste 65 de ani. Medicii specialisti sustin cã internarea permanentã nu este o solutie pentru astfel de bolnavi, în primul rînd pentru cã nu existã suficiente unitãti sanitare capabile sã ofere servicii de specialitate (în toatã Moldova existã doar spitalul de la Grajduri) iar în al doilea rînd, este benefic pentru bolnav sã se afle în mijlocul familiei. Legislatia prevede cã în cazul suferinzilor de afectiuni considerate periculoase, familia trebuie sã-si asume rãspunderea cã acesta îsi ia tratamentul iar un asistent social trebuie sã verifice acest lucru. Din pãcate însã, monitorizarea statului este aproape inexistentã, astfel încît, existã cazuri în care bolnavii care nu si-au mai luat tratamentele au ajuns sã comitã atrocitãti. Sînt de notorietate cîteva cazuri, cel mai recent fiind al ieseanului Oliver Stan, care a vrut sã detoneze o bombã în amfiteatrul unei facultãti. Acesta a fost externat de la Grajduri sub semnãtura mamei sale, dar nu si-a mai luat tratamentul pentru schizofrenie si astfel doar norocul a fãcut sã nu ucidã persoane nevinovate. Acum cîtiva ani, un vasluian de 35 de ani, schizofrenic, a ucis un cãlugãr din Neamt, pe care l-a confundat cu pãrintele Iustin. Un alt caz cutremurãtor a fost cel al Ramonei Croitoru, o profesoarã de românã din Iasi, nãscutã la Grumãzesti, bolnavã psihic, dar care îsi întrerupsese tratamentul. Aceasta a venit în vizitã la pãrinti în Neamt si, într-un acces de furie si-a omorît fostul învãtãtor. Medicii sustin cã doar o schimbare a legislatiei referitoare la sãnãtatea mintalã ar putea duce la o monitorizare corectã a acestor categorii de pacienti lãsati în libertate, dar si construirea mai multor spitale special destinate acestor cazuri.