O icoană misterioasă, descoperită întîmplător

• în timpul lucrărilor de reabilitare a peretilor spitalului, s-a descoperit o icoană, deasupra paraclisului care ducea în vechea mănăstire de la Bisericani • deocamdată nu există opinii ale unor specialisti legate de pictură • în ea par a fi chipurile patronilor mănăstirii Bisericani, sfintii Iosif si Chiriac • pictura a fost descoperită chiar în ziua cînd sînt pomeniti în calendar cei doi sfinti •

Tărîmul Bisericanilor mai intră o dată în legendă, cu o faptă atît de apropiată zilelor noastre, încît parcă vrea să ne convingă că mereu se întîmplă minuni: într-un zid care se voia a fi întărit pentru a rezista anilor, a fost găsită o pictură - chipul a doi sfinti, care probabil sînt Iosif si Chiriac. Descoperirea s-a făcut pe santierul de la Sanatoriul Bisericani, în vreme ce constructorii interveneau pentru a face o lucrare de consolidare a zidurilor. Directorii spitalului vorbesc despre „minunea“ descoperită pentru că asta s-a întîmplat acum cîteva zile, pe 1 octombrie, chiar în ziua în care în calendarul ortodox sînt pomeniti sfintii Iosif si Chiriac. Iar cei care ajung să vadă icoana se închină sfiosi, convinsi de puterea „minunii“. „1 octombrie este ziua în care se tinea hramul Mănăstirii Bisericani, de sfintii Iosif si Chiriac. Pictura aceasta a fost acoperită cu tencuială cu zeci de ani în urmă, după ce a fost bucerdată, adică lovită cu un ciocan, pentru a se prinde mortarul. Aceasta era intrarea în paraclis si cu sigurantă peretii din interiorul încăperii, pe care noi am folosit-o drept salon, mai au astfel de lucrări. Trebuie să aducem un specialist, să se pronunte cu exactitate si să vedem ce se mai poate descoperi si pune în valoare. Pîna acum se stia că acolo a fost paraclis numai pentru că o latură a clădirii era circulară, în forma de absidă. În restul clădirii erau chiliile călugărilor, dar se pare că încă nu stim totul. Sîntem extrem de încîntati de această descoperire, pe care o considerăm o adevărată minune, pe lîngă multe altele despre care stim deja“, a declarat Emilia Ciobanu, director al Spitalului Bisericani. Printre legendele zonei Bisericani se vehiculează si cea a aparitiei Fecioarei Maria într-un stejar. Se spune că un sihastru din muntii din preajmă a hotărît ca, împreună cu ucenicii săi, să meargă la Muntele Athos, în Grădina Maicii Domnului, după ce tătarii le arseseră lăcasul de cult. Doar că la scurtă vreme după ce s-au pornit, călugăii au fost opriti de o aparitie miraculoasă: Fecioara Maria le iesise în cale într-un stejar de pe marginea drumului si le-a spus: „Întoarceti-vă, căci si aici este grădina mea!“. În amintirea acestei minuni, ei au asezat în stejar o icoană cu chipul Maicii Domnului. Mai tîrziu, Schitul Cuviosului Iosif s-a numit Schitul Bisericani, adică „al evlaviosilor“, pentru că monahii se rugau aici cu lacrimi si multi se vindecau de boli, cu rugăciunea si binecuvîntarea Cuviosului Iosif. Acum există un paraclis ridicat deasupra stejarului din care nu a rămas decît o cioată, care a fost păstrată în pardoseala constructiei si este protejată de un cub de sticlă. Oamenii locului vorbesc de faptul că stejarul a fost tăiat acum peste 30 de ani, din ordinul unui sef al sanatoriului de atunci, după care acesta s-a îmbolnăvit grav. Înfiintată cam tot odată cu Mănăstirea Bistrita, căreia se poate să îi fi fost sihăstrie, Mănăstirea Bisericani se număra, în secolele XVI-XIX, printre marile lăcasuri din Moldova. După reforma agrară din 1864, a lui Cuza, Mănăstirea Bisericani a intrat într-un declin, micsorîndu-i-se numărul vietuitorilor. Regele Carol I o transformă apoi în penitenciar, iar în anul 1911, în locul ei a luat fiintă un azil pentru bolnavi de tuberculoză, care ulterior a devenit Sanatoriul TBC. Pe 1 octombrie, în calendarul ortodox sînt pomeniti sfintii cuviosi Iosif si Chiriac de la Mănăstirea Bisericani. Cei doi au fost canonizati în 2008, împreună cu încă sapte cuviosi care au sihăstrit în muntii Neamtului. Sfîntul Iosif este cel dintîi sihastru cunoscut în culmea Bisericani si întemeietorul mănăstirii cu acelasi nume. Două secole mai tîrziu, sfîntul Chiriac s-a făcut cunoscut ca un continuator al lucrării duhovnicesti începută de sfîntul Iosif.