CERNĂUTI - TĂRAM ROMANESC (III)

În după-amiaza de 14 iulie, desi zi de lucru, gazda noastră binevoitoare, profesorul Vasile Tărâteanu, personalitate emblematică a românilor din zona Cernăuti si Herta, scund, cu figură plăcută,deschisă si plină de lumină, cu mustăcioară cănită, îmbrăcat în costum national, ne-a făcut surpriza si bucuria de a ne purta la un festival al costumului national si al cântecului românesc. În apropierea localitătii Crasna, din tinutul Herta, la doi pasi de granita noastră, pe un deal, apartinând de muntele Muscel, de unde privirile se pierdeau departe la orizont, am fost martorii unei splendide revărsări de sunet si culoare. Mii si mii de oameni, bărbati si femei, copii si vârstnici, au împânzit zona, veniti care cu cărutele, cu masinile sau, cei mai multi, pe jos. Am fost chiar impresionat de faptul că majoritatea copiilor erau, si ei, îmbrăcati în costumul national. Mă opresc putin asupra acestuia, de o remarcabilă simplitate si elegantă în acelasi timp.Culoarea dominantă a bluzei sau cămăsii este albul, înnobilat de motive geometrice foarte discrete, strict de culoare neagră. Cojocelul fără mâneci, de asemenea alb, cu margini tesute în negru sau culori palide, departe de a fi tipătoare, nu lipseste din ansamblu. Pentru femei, fota, tot de culoare neagră, cu unul din colturi ridicate până aproape de brâu, are în partea de jos o bandă de 6-7 centimetri, de culoare rosie. În picioare, pantof negru, cu toc jos, dar si ciorap gros răsfrânt, peste opinci. Pe cap, băsmălute de culoare verde, cu motive multicolore, discrete. Pentru bărbati, pantalonul simplu, alb, strâns pe picior sau ca un pantalon obisnuit, cu cizme sau pantofi, iar pe cap cu căciuli negre sau pălării negre, unele cu pene de păun sau pălării verzi ca de pădurari. Timp de cinci-sase ore, pe scena împodobită cu crengi de brad, au evoluat numeroase formatii artistice, solisti vocali si instrumentali (am auzit si cimpoiul), apartinând spatiului local, din Moldova si de la noi. Facem o mentiune specială pentru Maria Iliut, artistă emerită a Basarabiei, originară din Crasna, împreună cu ansamblul său etno-folcloric «Crenguta de iederă“ si cu Ioan Pavlenco, si eloriginar din comuna Voloca, judetul Cernăuti, au încântat publicul, într-o revărsare de cântece si dansuri variate si de calitate, de pe scenă, în vreme ce spectatorii deveneau, si ei, dansatori cu sârg. Spectacolul a fost onorat de prezenta doamnei Consul General al României în Ucraina, Moldovanu Eleonora, ca si de presedintele raionului Storojinet, un bărbat frumos, de origine poloneză, Iaroslav Barosi care, în alocutiunile lor, i-au salutat, cu cuvinte alese pe cei prezenti si au adresat felicitările cuvenite organizatorilor si artistilor care au sustinut festivalul. O notă pe care nu o pot evita, a fost absenta chioscurilor de băuturi sau alte produse care, uneori, conferă unor asemenea manifestări caracterul de bâlci. Cei prezenti si doritori de asemenea delicii, si-au adus ei însisi cele necesare. Am simtit-o la modul direct, când am fost invitati la un pahar de tuică si ceva uscătură din partea unor oameni pe care, evident, nu-i cunosteam dar care consfinteau ospitalitatea oamenilor. Înainte de a ne retrage, oficialii si noi ca oaspeti, am fost invitati la scoala din Crasna, constructie modernă care oferă elevilor conditii de studiu si de trai excelente. Clădire de bun gust, functională, cu toate dotările necesare, deosebit de bine concepută, care a beneficiat de fonduri europene dar si din România. Ne-am bucurat nu numai de o cină îmbelsugată, ci si de o atmosferă de bună vecinătate si românitate frumos împărtăsită. Încheiem notele noastre de călătorie la Cernăuti si-mi exprim îndemnul către cititorii nostri de a nu ezita să facă drumul spre tinuturile Cernăutiului si Hertei. Vor avea parte de bucurii si satisfactii depline.