Primim la redactie din partea Asociatiei de Vînătoare si Pescuit Sportiv Ursul Brun

În virtutea dreptului la replică , AVPS Ursul Brun, reprezentată de Vlasie Gheorghe, presedintele asociatiei, precizează următoarele aspecte cu privire la articolul „Căprioarele, un inamic de temut“ publicat în ziarul Monitorul de Neamt pe 07.11.2015. În nici un caz, aceste animale, căprioarele, nu pot deveni un inamic de temut, chiar dacă motivul este paguba produsă în culturile agricole, asa cum sustine reprezentantul firmei Jipa Pandora SNC Moldoveni. Nu cunoastem încă motivul pentru care domnul Jipa Ioan a dorit ca AVPS Ursul Brun să ajungă subiect de presă, dar, probabil că doreste ca unele pagube care se conturează în visteria firmei Jipa Pandora SNC Moldoveni, să fie suportate de către asociatia noastră sau este nemultumit că AVPS Ursul Brun nu l-a tratat într-un anumit mod, asa cum reiese din declaratia sa. AVPS Ursul Brun nu pune la îndoială existenta unei pagube de 3,7 miliarde lei vechi, dar în nici un caz nu a putut fi provocată de căprioarele existente pe fondul cinegetic nr. 38 Buhusi, gestionat de către asociatie. Asa cum se stie, în ultimii doi ani, culturile de rapită si grâu au avut mult de suferit din cauza secetei, unele fiind calamitate mai ales prin gradul scăzut de răsărire a noilor culturi înfiintate. Astfel, domnul Jipa Ioan dă exemplu anul 2014, când a trebuit să întoarcă 75 ha de rapită pentru care nu a primit nici o despăgubire, dar nu precizează că această cultură a fost compromisă de o calamitate naturală - seceta, care a influentat procentul mic de răsărire si lasă să se înteleagă că ar fi fost compromisă de către căprioarele existente în fondul cinegetic. De precizat că, firma Jipa Pandora, în anul 2014, nu a făcut vreo solicitare de întrunire a comisiei de constatare si evaluare pagube produse culturilor de către speciile de faună cinegetică, asa cum prevede legislatia în vigoare. În 2015, această firmă a solicitat Primăriei Bahna întrunirea comisiei de constatare si evaluare pagube în martie si în septembrie, pentru suprafata de 16,0 ha amplasată topo în bloc fizic 121153-11, cu suprafata de 5,0 ha si bloc fizic 121153- 5, cu suprafata de 11,0 ha, pentru culturile înfiintate de rapită si soia. Constatările făcute de către reprezentantii Directiei pentru Agricultură Neamt, Agentiei de Protectia Mediului Neamt, CRSC Suceava si a Primăriei Bahna au concluzionat că SC Jipa Pandora nu si-a îndeplinit obligatiile ce-i reveneau conform HG 1679/2008, care prevede obligatii ce revin atît gestionarilor fondurilor cinegetice, cât si proprietarilor culturilor agricole, iar în aceste conditii legislatia prevede clar că autoritatea publică centrală ce răspunde de silvicultură (Ministerul Mediului si Schimbărilor Climatice) nu poate acorda despăgubiri. Din evidentele AVPS Ursul Brun privind gestionarea fondului cinegetic nr. 38 Buhusi nu rezultă că SC Jipa Pandora detine teren agricol în suprafată de 120 ha asa cum reiese din declaratia domnului Jipa Ioan. Suprafata la care se face referire se află pe teritoriul a două fonduri cinegetice, respectiv fondul nr. 38 Buhusi gestionat de AVPS Ursul Brun si fondul nr 39 Itesti gestionat de Ocolul Silvic Fântânele, fiind limitrofe, dar se pare că animalele sălbatice - căprioarele, aflate pe fondul cinegetic gestionat de ocolul silvic sunt mai „educate“ si nu produc pagube culturilor agricole administrate de către domnul Jipa Ioan. Considerăm că în cazul pagubelor produse culturilor agricole, de către vânat, există o legislatie în vigoare si că specialistii institutiilor implicate în astfel de cazuri au obligatia si trebuie să stabilească suprafetele calamitate si modul de despăgubire. În continuare, dacă atât AVPS Ursul Brun, cât si proprietarii culturilor agricole îsi îndeplinesc obligatiile ce le revin conform legislatiei în vigoare, comisiile constituite pentru constatarea si evaluarea pagubelor vor stabili valoarea pagubelor si vor propune despăgubiri de către Ministerul Mediului si Schimbărilor Climatice, iar în cazul domnului Jipa Ioan va afla cu certitudine, cât din suprafata cultivată este calamitată de către animalele sălbatice si cât este distrusă de calamităti naturale sau alte cauze. AVPS Ursul Brun gestionează fondul cinegetic nr. 38 Buhusi în baza contractului nr. 15432/25.08.2011 încheiat cu administratorul si prin măsurile luate va contribui la o gospodărire optimă a vânatului, pe baze ecologice, tinând seama atât de conexiunile existente între populatiile de vânat si mediul lor de viată, cât si de relatiile dintre gestiunea cinegetică si alte sectoare de activitate. Anual, efectivele de vânat sunt evaluate si situatia este transmisă către Ministerul Mediului, care pe baza documentatiilor întocmite si verificate transmit prin ordin de ministru cotele anuale de recoltă pe care asociatia le respectă si îndeplineste. Trebuie să întelegem că vânatul apartine statului român iar asociatiile de vânătoare doar înobilează fondurile cinegetice cu specii de vânat precum căpriorul, prin mentinerea efectivelor optime si nicidecum nu trebuie să decimeze acest vânat, asa cum si-ar dori unii producători agricoli. În concluzie, dacă toti cei implicati în astfel de situatii respectă obligatiile ce le revin, conform legislatiei în vigoare, nu vor avea de suferit nici producătorii agricoli si nici vânatul aflat pe fondurile cinegetice, iar eventualele pagube ce se produc inevitabil culturilor vor fi suportate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Presedinte Gheorghe VLASIE