Problemele agricultorilor sĂŽnt foarte multe si acute

• firmele din domeniu au reclamat problemele cu care se confruntĂŁ si au cĂŁutat solutii pentru iesirea din impas ĂŽn cadrul unei ĂŽntĂŽlniri la Camera de Comert si Industrie • afaceristii au reclamat cĂŁ organele de control ĂŽi privesc ca pe niste infractori • birocratia foarte mare si forta de muncĂŁ slab pregĂŁtitĂŁ sĂŽnt alte aspecte care genereazĂŁ probleme •

Camera de Comert si Industrie Neamt a continuat seria ĂŽntĂŽnirilor organizate cu afaceristi din diverse domenii pentru a identifica problemele cu care acestia se confruntĂŁ, dar si pentru a cĂŁuta solutii. Una dintre ele, care a avut loc luna trecutĂŁ, i-a avut ĂŽn prim plan pe cei din domeniul agricol si industria alimentarĂŁ. „La ĂŽntĂŽlnire au participat un numĂŁr de 32 societĂŁti. A reiesit din discutiile cu operatorii economici prezenti o serie de probleme de ordin general, dar si foarte multe probleme de specialitate fiind un sector al economiei cu specificitate mare dar si de o importantĂŁ covĂŽrsitoare“, a declarat Mihai Apopii, presedintele CCI Neamt. Cele mai mari probleme se referĂŁ la fluctuatiile de personal de la directiile agricole si Ministerul Agriculturii unde nu mai sĂŽnt specialisti, angajĂŁrile sau numirile fiind fĂŁcute pe criterii politice, astfel ĂŽncĂŽt nu sĂŽnt ĂŽntelese problemele din teren si nu sĂŽnt transmise corect mai departe cĂŁtre decidenti si existĂŁ organe care dubleazĂŁ ca tematicĂŁ controlul efectuat deja de o altĂŁ institutie. S-a arĂŁtat faptul cĂŁ o fermĂŁ este verificatĂŁ la siguranta alimetelor de DSVA, iar din punct de vedere fiscal de ANAF, desi la directia agricolĂŁ existĂŁ un compartiment antifraudĂŁ care controleazĂŁ aceleasi aspecte. Se dubleazĂŁ astfel timpul acordat acestor verificĂŁri dar si sumele cheltuite de stat cu persoanele angajate sĂŁ controleze aceleasi firme si aspecte. Alte probleme: contribuabilul verificat de organele cu competente de control este privit ca un infractor, nu ca un colaborator sau ca o persoanĂŁ care contribuie la bugetul consolidat al statului din care sĂŽnt plĂŁtiti cei ce fac controlul; birocratie foarte mare; forta de muncĂŁ, ĂŽn general, este necalificatĂŁ si cu competente apropiate de nivelul zero; nu existĂŁ un sistem care sĂŁ fidelizeze personalul calificat de cĂŁtre firme sau prin care aceste firme sĂŁ fie recompensate pentru calificarea personalului care a migrat la altĂŁ firmĂŁ sau ĂŽn altĂŁ tarĂŁ; este impus un salariu minim pe economie fĂŁrĂŁ ca acesta sĂŁ fie corelat cu productivitatea muncii, ĂŽn functie de sectoarele de activitate; se mĂŁresc salariile bugetarilor, la fel, fĂŁrĂŁ o corelare a lor cu productivitatea muncii ĂŽn economia nationalĂŁ si fĂŁrĂŁ sĂŁ existe o scalĂŁ de evaluare a performantelor obtinute; angajatii statului au un aer de superioritate ĂŽntĂŁrit de salariile mult mai mari pe care le au fatĂŁ de persoanele cu aceeasi pregĂŁtire dar care lucreazĂŁ ĂŽn productie. S-a mai reclamat starea precarĂŁ a infrastructurii, majorarea accizelor la combustibil, sau ĂŽntĂŽrzĂŽierea subventiilor la motorinĂŁ, ori preturile mari la utilitĂŁti. Nu a fost uitat nici registrul agricol, care ar fi trebuit sĂŁ functioneze din 2010, dar care nu e functional nici acum. ProducĂŁtorii au spus cĂŁ este imperios necesar sĂŁ se facĂŁ cadastrarea terenurilor, atĂŽt pentru faptul cĂŁ se apropie termenul la care România s-a angajat sĂŁ finalizeze acest lucru (2020) dar si pentru cĂŁ se va elimina haosul actual din evidenta terenurilor, se vor cunoaste foarte clar drumurile din cĂŽmp care vor ajuta producĂŁtorul agricol la minimizarea costurilor de deplasare a utilajelor agricole. ProducĂŁtorii agricoli asteaptĂŁ legea care sĂŁ impunĂŁ supermarketurilor sĂŁ se aprovizioneze cu cel putin 50% marfĂŁ produsĂŁ ĂŽn România, dar cu conditia ca aceastĂŁ origine sĂŁ fie strict controlatĂŁ astfel ĂŽncĂŽt sĂŁ se evite introducerea mĂŁrfurilor care sĂŽnt doar ambalate ĂŽn tarĂŁ. Pentru cota de motorinĂŁ stabilitĂŁ de 78 l/ha producĂŁtorul agricol nu ar trebui sĂŁ plĂŁteascĂŁ acciza, nici ca aceastĂŁ motorinĂŁ sĂŁ fie coloratĂŁ, eliminĂŽndu-se astfel blocajele financiare la nivelul producĂŁtorilor agricoli ĂŽn asteptarea subventiei.

Ambalajele, o mare problemĂŁ

Se mai cere dezvoltarea informatizãrii sectorului agricol pentru micsorarea birocratiei si accesul mai usor la subventii si programe pentru agriculturã; simplificarea actiunilor de control ale organelor statului si eliminarea suprapunerii verificãrilor pe aceeasi tematicã; dezvoltarea structurilor asociative si întãrirea relatiilor cu alte organizatii ale mediului de afaceri. Ar mai fi nevoie de simplificarea accesãrii si implementãrii proiectelor cu finantare de la bugetul statului sau cu fonduri europene. Una dintre problemele ridicate de cei din industria alimentarã este cea a recuperãrii ambalajelor. Potrivit legislatiei în vigoare, producãtorii din industria alimentarã, dar si importatorii au la dispozitie douã metode prin care se pot achita de obligatiile ce le revin pentru protectia mediului - aceea de a reintroduce în circuitul economic 60% din ambalajele pe care le produc. Prima: sã încheie un contract cu o Organizatie de Transfer de Responsabilitate (OTR) licentiatã, care sã valorifice si sã recicleze deseurile de ambalaje. A doua: sã achite 2 lei pe kg de deseu pentru 60% din totalul ambalajelor pe care le produc. Anul trecut, sase din aceste OTR-uri au fost amendate pentru cã au raportat cantitãti de deseuri colectate si reciclate mai mari decît în realitate. Astfel, producãtorii din industria alimentarã s-au vãzut în situatia de a avea de plãtit cãtre Mediu cei 2 lei pe kg de deseu nereciclat în fapt de OTR. Anul acesta au mai rãmas din cele 10 OTR-uri licentiate doar patru care au mãrit excesiv tarifele de preluare a colectãrii si reciclãrii ambalajelor. În plus, producãtorii cer modificarea legislatiei în sensul în care o datã cu semnarea contractelor între producãtori si organizatiile de transfer de responsabilitate, acestea sã preia cu adevãrat obligatiile ce-i revin prin contract în prezent neexistînd sanctiuni pentru nerespectarea contractului de cãtre OTR-uri. Ca si corolar al discutiilor purtate reiese necesitatea de a declara agricultura ramurã strategicã a economiei nationale cu toate avantajele care decurg din acest lucru dar si cu beneficiile care vor rezulta pe termen lung pentru România.