Onoarea în instantã vor liberalii sã-si „repereze“
Liberalii nemteni au contestat în instantã încãlcarea secretului
votului de la alegerea presedintelui CJ Neamt. Purtãtorul de cuvînt
al PNL, Monica Anton, a anuntat cã a depus la Tribunalul Neamt, la
sectia contencios - administrativ, o contestatie prin care reclamã
modul în care a fost ales presedintele si vicepresedintii Consiliului
Judetean Neamt. „Asa cum am anuntat în urmã cu douã sãptãmîni,
PNL Neamt a depus o contestatie si în baza articolului 14, din
Legea 554/2004 am solicitat suspendarea efectelor hotãrîrilor
Consiliului Judetean, respectiv 138/139, prin care au fost alesi
presedintele si vicepresedintii. Prin aceste actiuni, declarãm încã o
datã cã legea a fost încãlcatã în momentul în care consilierii PSD,
ALDE si PMP au iesit cu buletinele de vot deschise si le-au
împãturit în fata liderilor partidelor, pentru a dovedi cã au votat asa
cum li s-a cerut. Credem cã nemtenii au dreptul ca acei care decid
soarta judetului sã fie onesti si corecti, nu persoane care au încãlcat
legea pentru interesul propriu“, a declarat Monica Anton. Dincolo de
demersul liberalilor, dincolo de ceea ce va decide instanta, cîteva
precizãri se impun pornind de la ceea ce s-a întîmplat la votul
pentru sefii CJ Neamt, o situatie destul de des întîlnitã în politica
mioriticã de dupã '89, cu voturi „la vedere“. Principial, normal ar fi ca
majoritãtile sau minoritãtile sã fie decise de votul cetãtenilor, nu de
manevre de culise traduse prin aliante uneori „nenaturale“ pornite
de la întelegeri în care doar împãrtirea ciolanului are importantã.
Doctrine, interesul cetãteanului sînt criterii inexistente în cazul
ajungerii la unele întelegeri între diverse gãsti politice, cã partide nu
se prea dovedesc a fi. Aceasta ar însemna disparitia acelor „partide
balama“, care, cu voturi uneori cîte like-uri adunã o duduie
despuiatã pe facebook, ajung sã participe la conducerea unui oras,
judet, sau chiar a tãrii. Ceea ce nu o sã vedem prea des în
România, cã nu vedem nici în alte tãri mai avansate din punct de
vedere al exercitiului electoral. Revenind la votul în sine, el ar trebui
sã fie secret, ca protectie pentru cel care voteazã. Dacã votantul
decide sã desecretizeze votul, ar trebui sã fie alegerea lui. Fãrã a
intra însã într-o dezbatere cu substrat juridic, rãmîne doar sã
remarcãm cã aceastã practicã, de a arãta votul sefului, e o maximã
înjurãturã la adresa onor alesilor judeteni. Care sînt tratati de proprii
sefi ca prezumtivi trãdãtori. Si mã gîndesc cã tocmai acei sefi care i-
au pus pe liste la alegeri stiu cel mai bine cîte parale fac. Dacã ei îi
„pretuiesc“ ca posibili trãdãtori, mã gîndesc cã nemtenii nu ar putea
decît sã fie de acord.
|