Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2016
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 sarcasm.ro
 helen.ro
 cojoc.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 1 Septembrie 2016
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email

Potentialul turistic de pe Valea Muntelui, o mare necunoscută...

Valea Muntelui, regiunea cu acest nume încă de la jumătatea veacului al XIX-lea, are pentru locuitorii ei si astăzi, asa cum zicea Alecu Russo pe la 1839, „un trai greu de munte“. Scriitorul romantic deplîngea depărtarea de orase, de tîrguri, drumurile proaste sau deloc, locurile slabe pentru agricultură, pădurile care nu sunt ale sătenilor. S-au schimbat oare lucrurile?! Russo remarca însă peisajele sălbatice si mirifice, locurile pline de istorie si legendă, frumusetea simplă si istetimea acestor oameni văzuti mai „zurbagii“. Muntenii de pe Valea Muntelui se simt în prezent defavorizati economic mai mult ca oricînd. Zona lor nu le oferă locuri de muncă, fabrici nu s-au făcut cînd au fost bani, gaterele se închid, laptele n-are valoare (se achizitionează cu 0,5-0,8 lei/litru), exploatările miniere s-au sistat. Bărbatii trebuie să-si părăsească familiile, să ia rucsacul si toporul pe mînă si să plece „la Sebes-Alba“ sau „la Banat“, sau la Dorna. Revine în actualitate refrenul: „Badea-i tapinar/ Lucră la Barnar/ Si pe-acasă vine rar!“. Tinerii au plecat si pleacă multi printre străini. Rămîn copiii cu bunici si mătusi. Scolile primare au si cîte patru simultane. Multe dintre ele s-au închis si se închid. Tinerii ce-au făcut bani prin străini se întorc să-si facă case, să repare pe cele părintesti, ar vrea să facă si mici afaceri în domeniul ce l-au învătat afară, dar putini reusesc, împotmoliti în acte, de usi care nu se deschid oricum. Poate turismul si zona are din acest punct de vedere ce oferi. Muntele Ceahlău adună multime de turisti pe timp de vară. Dar statisticile arată că sederile sunt scurte si că turistii nu lasă bani prea multi aici. Nu sunt cum trebuie îndemnati să rămînă. Nici să revină la un anume hotel, restaurant sau pensiune. Fireste, mediul online înregistrează si plăcute exceptii. Avem un parc national care protejează frumusetile muntelui si le oferă turistilor. Dar întreprinzătorii locali îl văd ca un obstacol în fata dezvoltării lor concentrate pe exploatări forestiere. Patrimoniul cultural este aici unul deosebit, dar si el în suferintă. Edificiile istorice sunt în paragină si exemplificăm prin Palatul Cnejilor cu turnuri cu mesteceni crescute printre pietre, cu un turn ca cel al Domnitei, ce stă să se dărîme. În umbra zidurilor au poposit Russo, Alecsandri, Eminescu, J.A. Vaillant, Alexandre Dumas, George Panu. Reconstruit si cu o concentrare a popularizării, palatul ar atrage multi turisti. Cîti dintre nemteni stiu că „La Scaune“, pe Ceahlău, s-a descoperit cea mai importantă statiune epipaleolitică din estul Europei?! Cu un material litic de peste 1.250 de unelte de piatră?! Cîti stiu locul aflat la 1.328 m altitudine?! Fără îndoială, putini. În Malta sunt celebre templele megalitice, dar adevăratele vestigii arheologice sunt la Muzeul National de Istorie, bucăti si sfărîmături milenare. La Tarxien i se oferă însă turistului un templu megalitic bogat de piatră albă, cu statui preistorice. Este o reconstituire, dar parcarea obiectivului geme de autocare. În Malta, nota bene, atunci cînd ceri o informatie turistică poti primi si un pliant si o hartă, gratuit, de la un bar sau de la un vânzător stradal, nu numai de la punctele de informare turistică, si un zîmbet de bunăvointă de oriunde, si cîtiva pasi pentru a te îndemna pe drumul corect. La noi sunt putini ce pot îndruma, iar cei ce pot si trebuie să o facă sunt plictisiti si prost plătiti. Ar fi atît de grea o reconstituire, precum cele de la Muzeul de Istorie din Piatra Neamt?! O reconstituire a atelierului de unelte de piatră cu un traseu tematic cu căsti audio cu explicatii si ghidaje în una-două limbi străine?! Bicazul a fost înzestrat cu un Palat Regal, astăzi devenit Primărie, cu o parte din fată, bineînteles bine îngrijită, dar nu acelasi lucru putem spune despre partea dinspre Bistrita, unde similitudinile cu Pelesul sunt vizibile. Ne întrebăm din nou, cîti stiu despre acest palat si cîti interesati de istorie sunt trimisi aici?! O altă suferintă a zonei sunt muzeele. Cel de la Bicaz este închis din motive obiective. Cel de la Farcasa este într-o cameră a sălii de sport, la Grinties a fost retrocedată clădirea si este acum magazin universal si un altul nou se arată că este greu de realizat. Nici muzeul zoologic al învătătorului Romanescu, cu sute de animale împăiate nu este bine cunoscut, la fel nici cel de la Ceahlău. Bisericutele vechi de lemn din sate sunt acum în conservare, făcîndu-se rar slujbe aici si de cele mai multe ori sunt închise, iar cheile sunt greu de aflat pentru cei interesati. Multi dintre preoti nu stiu multe lucruri despre bisericile lor vechi si n-au la îndemînă un pliant pe care să-l ofere. Din nou, cu fericite exceptii. Într-un tur publicistic concentrat asupra bisericilor Neamtului, reporterii Monitorului au fost de multe ori primiti cu scepticism si chiar cu „sictir“. Am ridicat în acest articol mai multe întrebări. Răspunsurile ar trebui să fie firesti, măsurile ar trebui să fie firesti. Articolul este o pledoarie pentru munte, pentru satele de pe Valea Muntelui care, la alegerile pentru Consiliul Judetean, din nou, nu au nici măcar un ales în forul legislativ ce hotărăste destinele judetului. Asadar, pînă cînd această delăsare?

Profesor dr. Daniel DIEACONU

Articol afisat de 1393 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Daniel DIEACONU)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective