De strajĂŁ la gheturile de pe cursul Bistritei

• cĂŁldura ultimelor zile a „acutizat“ atentia celor care
supravegheazĂŁ ghetarii formati pe rĂŽu • ieri, pirotehnistii au
continuat dinamitĂŁrile ĂŽn zona Topoliceni • activitatea CJSU a fost
consideratĂŁ eficientĂŁ anul trecut, cĂŽnd a manageriat multe situatii
deosebite • ĂŽn mai si iunie, precipitatiile si inundatiile au cauzat
pagube de 114 miliarde de lei vechi, fiind afectate 47 de localitĂŁti •

CĂŁldura din aceste zile a adunat din nou fortele de monitorizare a
ghetarilor de pe Valea Bistritei, ĂŽnsemnĂŽnd comitetele pentru situatii
de urgentĂŁ locale si primĂŁriile din comunele Poiana Teiului, Farcasa
si Borca, iar de la „centru“, specialistii de la ISU si Apele Române.
Asta indiferent de pĂŁrerea oamenilor din zonĂŁ, care considerĂŁ cĂŁ
pericolul unor inundatii a trecut. Ei au drept sustinere faptul cĂŁ pe
ĂŽntreg parcursul Bistritei, de la Borca la Poiana Teiului, apa si-a
creat senalul necesar pentru cursul firesc. Si totusi, dacĂŁ e sĂŁ se
ĂŽntĂŽmple ceva, singurul loc ar fi ĂŽn zona SĂŁvinesti, unde barajul de
gheatĂŁ ĂŽncĂŁ mai rezistĂŁ, desi vremea domoalĂŁ din aceste zile a
micsorat dimensiunile zĂŁgazului natural. „Starea de alerĂŁ datĂŁ de
ghetarii adunati pe Bistrita nu e de domeniul trecutului, dar nu mai e
asa alarmantĂŁ. Singura zonĂŁ ĂŽn care situatia este incertĂŁ rĂŁmĂŽne cea
dintre SĂŁvinesti si Dreptu. Acolo podul de gheatĂŁ format ĂŽn urmĂŁ cu
douĂŁ sĂŁptĂŁmĂŽni ĂŽncĂŁ mai existĂŁ, desi ĂŽnĂŁltimea ghetii s-a mai
micsorat. DacĂŁ ar fi sĂŁ se producĂŁ o dezghetare bruscĂŁ ar afecta
malul drept, apa acoperind drumul spre Vatra Dornei. SperĂŁm sĂŁ nu
se ĂŽntĂŽmple nimic grav, organele abilitate pentru supravegherea
fenomenului aflĂŽndu-se permanent la datorie“, a declarat Cristinel
Gheorghiu, primarul comunei Farcasa. Informatiile primite de la
Poiana Teiului prin amabilitatea profesorului Dorel Rusu au
confirmat faptul cĂŁ o echipĂŁ de pirotehnisti de la ISU a continuat sĂŁ
dinamiteze ieri portiuni de gheatĂŁ ĂŽn zona Topoliceni: „DeocamdatĂŁ
este calm ĂŽn zonĂŁ. VĂŽntul care bate puternic ajutĂŁ la topirea ghetii,
care a scĂŁzut fatĂŁ de acum douĂŁ sĂŁptĂŁmĂŽni. Noi credem cĂŁ
fenomenul este sub control, iar timpul care nu s-a ĂŽncĂŁlzit brusc
contribuie la slĂŁbirea puterii de revĂŁrsare a apei peste satele
noastre“. Nu puteam sĂŁ nu schimbĂŁm o pĂŁrere cu primarul comunei
Poiana Teiului, Ana Ancuta, care ĂŽn toatĂŁ aceastĂŁ perioadĂŁ nu a
avut liniste, dar care de fiecare datĂŁ cĂŽnd am abordat-o a „exprimat“
o stare de optimism debordant, transmitĂŽndu-ne-o si nouĂŁ, desi ne
arĂŁtam ĂŽntotdeauna rezervati: „Eu cred cĂŁ nu ne vom confrunta cu
probleme nedorite. Pe ĂŽntreg cursul de apĂŁ de la Borca la vale, s-a
creat senalul necesar curgerii Bistritei, cu o singurĂŁ abatere, ĂŽn zona
Dreptu - SĂŁvinesti, unde ĂŽncĂŁ mai existĂŁ acel blocaj. Totusi si acolo
stratul de gheatĂŁ s-a subtiat, apa fĂŁcĂŽndu-si loc pe sub gheatĂŁ si
curgĂŽnd destul de usor. Fenomenul este monitorizat de cĂŁtre factorii
responsabili din Neamt si locali, este tinutĂŁ permanent legĂŁtura cu
ISU Suceava, asa cĂŁ mĂŁ declar ĂŽn continuare optimistĂŁ“. CĂŽt ĂŽl
priveste pe Ovidiu Geo NitĂŁ, primarul de la Borca, pĂŁrerea sa
rĂŁmĂŽne constantĂŁ: „DacĂŁ vom tine legĂŁtura permanent cu celelalte
comunitĂŁti din Suceava si dacĂŁ vom fi pregĂŁtiti sĂŁ alarmĂŁm
populatia, sperĂŁm sĂŁ fie totul bine si sĂŁ nu fie inundatii. Eu rĂŁmĂŽn la
pĂŁrerea mea: acestui fenomen i se va gĂŁsi leacul doar printr-un
proiect national de ĂŽndiguire a tuturor punctelor slabe, care cedeazĂŁ
usor ĂŽn calea apei. Dar cum nimeni nu doreste sĂŁ realizeze un astfel
de proiect, vom plĂŽnge ĂŽn fiecare iarnĂŁ si vom cere ajutorul lui
Dumnezeu, sperĂŽnd doar ĂŽn minuni“.

CJSU, activ si eficient

RĂŁmĂŽnĂŽnd ĂŽn „domeniu“, zilele trecute a avut loc o sedintĂŁ de analizĂŁ
a activitĂŁtii Comitetului Judetean pentru Situatii de UrgentĂŁ,
prefectul Niculina DobrilĂŁ, ĂŽn calitate de presedinte, prezentĂŽnd
principalele obiective urmĂŁrite ĂŽn 2016 si modul lor de ĂŽndeplinire.
Cu acelasi prilej a avut loc si prezentarea si dezbaterea Planului de
activitĂŁti al CJSU pe 2017. Raportul de evaluare a fost structurat pe
6 capitole: mĂŁsuri si activitĂŁti preventive; managementul si
gestionarea situatiilor de urgentĂŁ; participarea membrilor CJSU la
exercitii, aplicatii si alte activitĂŁti de pregĂŁtire; disfunctionalitĂŁti si
greutĂŁti ĂŽntĂŽmpinate; directii de actiune si propuneri pentru
eficientizarea activitĂŁtii CJSU; concluzii. „DupĂŁ cum am prezentat ĂŽn
Raport, am avut un an de activitate intensĂŁ generatĂŁ mai ales de
fenomenele hidro-meteorologice periculoase produse, grĂŁitoare ĂŽn
acest sens fiind cele 24 de sedinte ĂŽn care ne-am ĂŽntĂŽlnit si ĂŽn care
am adoptat 19 hotĂŁrĂŽri prin care au fost stabilite mĂŁsuri si sarcini
pentru grupurile de suport tehnic, comitetele locale pentru situatii de
urgentĂŁ si diferite structuri reprezentate ĂŽn CJSU. Ca o concluzie,
CJSU si-a ĂŽndeplinit responsabilitĂŁtile, a actionat operativ cu
respectarea prevederilor legale si a gĂŁsit cele mai bune solutii, atĂŽt
pentru ĂŽnlĂŁturarea efectelor situatiilor de urgentĂŁ, cĂŽt si pentru
prevenirea si limitarea lor“, a spus prefectul Niculina DobrilĂŁ. Planul
de activitĂŁti al CJSU pentru anul 2017, care cuprinde 19 activitĂŁti
specifice, responsabilii si termenele de realizare, a fost prezentat
de vicepresedintele CJSU, colonelul Ioan NiticĂŁ, seful
Inspectoratului pentru Situatii de UrgentĂŁ Petrodava Neamt. Anul
trecut, cele mai mari probleme apĂŁrute ĂŽn judet au fost cauzate de
precipitatiile abundente cĂŁzute ĂŽn lunile mai si iunie, care au afectat
47 de unitĂŁti administrativ teritoriale. La vremea respectivĂŁ a fost
ĂŽntocmit un proiect de act normativ ce a fost ĂŽnaintat Guvernului, ĂŽn
baza acestuia solicitĂŽndu-se suma de 11.401.272 de lei 9114
miliarde de lei vechi), pentru remedierea pagubelor produse.
Precipitatiile au creat neajunsuri la Piatra Neamt, Roman, Bicaz,
Icusesti, TĂŁmĂŁseni, Poienari, VĂŁleni, Secuieni, Ruginoasa, Sagna,
Trifesti, GĂŽdinti, RĂŁzboieni, Dochia, Roznov, Dumbrava Rosie,
Dulcesti, Dragomiresti, VĂŽnĂŁtori Neamt, Timisesti, Tibucani,
Petricani, Agapia, GĂŽrcina, Costisa, CrĂŁcĂŁoani, Borlesti, Piatra
Soimului, Rediu, Borca, Grinties, CeahlĂŁu, Hangu, Bicaz Chei,
DĂŁmuc, GhindĂŁoani, Bicazu Ardelean, TarcĂŁu, PĂŽngĂŁrati, Alexandru
cel Bun, GrumĂŁzesti, Oniceni, RĂŁucesti, StĂŁnita, Stefan cel Mare si
Valea Ursului. Anul trecut, la ĂŽnceput de iunie, Neamtul era sub
avertizarea unui cod portocaliu de precipitatii si rosu de inundatii.
Cea mai grea situatie s-a ĂŽnregistrat la DĂŁmuc, apele revĂŁrsate
rupĂŽnd drumul judetean. Au fost evacuate 62 de persoane din
TarcĂŁu, din care 60 din satul Straja, si douĂŁ din GrozĂŁvesti - Hangu.
Afectate de precipitatii au fost locuinte din Piatra Neamt, anexa
VĂŁleni, Roman, Piatra Soimului, DĂŁmuc - Huisurez, CĂŽndesti -
VĂŁdurele, Dumbrava Rosie - Cut, TazlĂŁu, Girov - Botesti si Gura
VĂŁii, TarcĂŁu - Cazaci si Straja, Rediu - Poloboc, PĂŽngarati -
PĂŽngĂŁrĂŁcoir, Alexandru cel Bun - AgĂŽrcia, VĂŁdurele si Bistrita,
Borlesti, Tasca - Ticos - Floare, Gangu si Gîrcina. În 24 de ore, cel
mai mult a plouat la Roman, 157l/mp, Piatra Soimului, 88 l/mp,
GĂŽrcina, 86 l/mp, TarcĂŁu, 83 l/mp si TazlĂŁu 79 l/mp. O familie
compusĂŁ din opt persoane, printre care si un copil de 3 ani, din
Rediu, a fost salvatĂŁ in-extremis din suvoaiele Bistritei, urmare a
eforturilor cadrelor ISU. Ei rĂŁmĂŁseserĂŁ captivi pe o insulĂŁ din albia
rĂŽului.