Rebeliune anti-fisc

• la initiativa pietreanului Ovidiu Beleut, se naste o asociatie ce luptĂŁ pentru drepturile firmelor abuzate de cĂŁtre autoritĂŁtile fiscale • nu vor fi acceptati decĂŽt patronii care au avut verticalitate si au luptat cu „sistemul“ • „Printr-un abuz al aplicĂŁrii legii, Administratia FiscalĂŁ Neamt a falimentat ĂŽn judet peste 150 de ĂŽntreprinzĂŁtori mici si mijlocii“ sustine Beleut •

Asociatia NationalĂŁ a Întreprinderilor Mici si Mijlocii Abuzate de AutoritĂŁti, pe scurt ANIMMAA, ia fiintĂŁ ĂŽn Neamt, la initiativa lui Ovidiu Beleut, administratorul societĂŁtii E Guard Piatra Neamt. Este vorba de pietreanul care, ĂŽn instantĂŁ, a reusit sĂŁ dea o loviturĂŁ „sistemului“ ce a dus la sugrumarea initiativei private de nivel mediu ĂŽn zonĂŁ. În cursul zilei de ieri, 7 august, Beleut a sustinut o conferintĂŁ de presĂŁ, ĂŽn cadrul cĂŁreia si-a anuntat planurile. „Doresc sĂŁ ne constituim ĂŽntr-o organizatie a asociatiilor mici si mijlocii abuzate de cĂŁtre autoritĂŁtile statului. Aceasta, dupĂŁ sase ani de judecĂŁti, ĂŽn care, pe de o parte, statul, prin sistemul de justitie, a fĂŁcut dreptatea care ni se cuvenea, dar acelasi stat, prin reprezentantul autoritĂŁtii fiscale, de la nivel regional si pĂŽnĂŁ la Neamt, nu a fĂŁcut nimic altceva decĂŽt sĂŁ tĂŁrĂŁgĂŁneze, sĂŁ obstructioneze si sĂŁ saboteze actul de justitie, ĂŽmplinit prin judecatĂŁ ĂŽn contencios. Ne vom numi ANIMMAA, de la Asociatia NationalĂŁ a Întreprinderilor Mici si Mijlocii Abuzate de AutoritĂŁti. La momentul de fatĂŁ nu fac nimic altceva decĂŽt sĂŁ aduc la cunostinta publicului aceastĂŁ stare de fapt si, cu sigurantĂŁ, se vor gĂŁsi membri din rĂŽndurile IMM-urilor, datĂŁ fiind starea de nemultumire la nivel national. Pe fondul a ceea ce ĂŽnseamnĂŁ actele de guvernare, pe toatĂŁ perioada din 1991 si pĂŽnĂŁ ĂŽn prezent“, a specificat Ovidiu Beleut. Acesta s-a declarat decis sĂŁ ĂŽi primeascĂŁ ĂŽn noua asociatie doar pe acei ĂŽntreprinzĂŁtori care au avut verticalitatea de a se lupta cu autoritĂŁtile statului ĂŽn contencios, stiind cĂŁ au fost nedreptĂŁtiti sau abuzati. „Nu vom primi orice IMM, dacĂŁ nu si-a dovedit calitatea de luptĂŁtor pentru drepturile pe care le avem si pentru care sĂŁ prevaleze spiritul dreptĂŁtii. Vom face, ulterior, o conferintĂŁ de presĂŁ si la nivel national. Eu mĂŁ lupt deoarece Administratia FiscalĂŁ Neamt, printr-un abuz al aplicĂŁrii legii, a falimentat ĂŽn judet peste 150 de ĂŽntreprinzĂŁtori mici si mijlocii. SĂŽnt date statistice obtinute prin efort financiar propriu, nu au fost aduse la cunostintĂŁ de cĂŁtre autoritatea fiscalĂŁ. În prezent, avem un litigiu cu ei pe publicarea tuturor societĂŁtilor care au fost abuzate prin decizii de calcul accesorii, asa cum ni s-a ĂŽntĂŽmplat si nouĂŁ ĂŽn decembrie 2013, cu suma de 102.461 de lei. Ne-am luptat pĂŽnĂŁ la capĂŁt si instanta Curtii de Apel BacĂŁu ne-a dat dreptate si a spus cĂŁ aveam de plĂŁtit doar 1.027 de lei. Stim cĂŁ, la fel ca la noi s-a procedat cu alte 48 de societĂŁti comerciale din Neamt“, a mai specificat Ovidiu Beleut. Reamintim cĂŁ, la ĂŽnceputul acestui an, acesta a ales sĂŁ protesteze ĂŽn fata Fiscului nemtean dupĂŁ ce institutia l-ar fi ĂŽmpovĂŁrat cu biruri consistente pe care nu le datoreazĂŁ. Protestul a demarat pe 12 ianuarie, cĂŽnd pietreanul a stat ĂŽn fata institutiei cu care se rĂŁzboieste, avĂŽnd douĂŁ pancarte cu urĂŁri „de bine“ pentru lucrĂŁtorii Finantelor. Ovidiu Beleut a deschis ĂŽmpotriva Finantelor mai multe procese, la Tribunalul Neamt, Sectia contencios administrativ si fiscal. Primul dintre dosare, din 2014, avea ca obiect contestatie act administrativ fiscal, atunci cĂŽnd Beleut a fost anuntat de Fisc cĂŁ ar datora la visteria statului peste 100.000 de lei. Prima instantĂŁ, Tribunalul Neamt, a respins contestatia ca nefondatĂŁ, dar Beleut a declarat recurs si a avut cĂŽstig de cauzĂŁ la instanta superioarĂŁ, Curtea de Apel BacĂŁu, care a dat o hotĂŁrĂŽre definitivĂŁ. Patronul E Guard a sustinut cĂŁ Fiscul nu ar fi respectat decizia instantei pe care nu a pus-o ĂŽn executare, iar debitul initial calculat de Fisc la peste 100.000 de lei a fost ulterior majorat ajungĂŽnd acum la peste 570.000 de lei.