Rosiile l-au scĂŁpat de grijile cu pensia

• PetricĂŁ Trifan merge pe al 20-lea an ĂŽn care cultivĂŁ rosii ĂŽn grĂŁdina din Dragomiresti si ĂŽsi vinde recolta la Piatra Neamt • omul si-a depus dosarul de pensionare, dar nu ĂŽsi pune prea multĂŁ bazĂŁ ĂŽn banii de la stat • „Pensia poate sĂŁ vinĂŁ si de sĂŁrbĂŁtori, rosiile ĂŽmi aduc mie salariul“, spune mos PetricĂŁ •

De ani buni, PetricĂŁ Trifan este figura cea mai cunoscutĂŁ ĂŽn hala Pietei DĂŁrmĂŁnesti ĂŽn zilele ĂŽn care umple taraba cu pretiosul soi de rosii „inimĂŁ de bou“. Cultivatorul ĂŽsi etaleazĂŁ cu mĂŽndrie produsele la care a muncit din greu ĂŽmpreunĂŁ cu sotia ĂŽn grĂŁdina situatĂŁ ĂŽn satul Unghi, comuna Dragomiresti. „Gunoi, apĂŁ, sapĂŁ. Cu asta le cresc, cu asta se fac asa de mari“, spune mos PetricĂŁ tuturor celor care-l ĂŽntreabĂŁ de ce ĂŽsi prezintĂŁ rosiile ca produse bio. Anul acesta, sĂŁteanul a ĂŽmplinit 65 de ani si tocmai si-a depus dosarul de pensionare. La vĂŽrsta la care multi români asteaptĂŁ recompensa unei vieti de muncĂŁ, sĂŁteanul din Dragomiresti nu-si face iluzii pentru banii adusi de postas. „Am lucrat 28 de ani, 6 luni si 13 zile ca tractorist, la SMA Stefan cel Mare si de 19 ani am grijĂŁ de grĂŁdina de rosii. Se fac 40 de zile de cĂŽnd am depus dosarul de pensionare si astept sĂŁ primesc decizia, dar banii pot sĂŁ vinĂŁ de sĂŁrbĂŁtori, la iarnĂŁ. CĂŽnd vor veni, or sĂŁ vinĂŁ grĂŁmadĂŁ. Chiar dacĂŁ am ĂŽnaintat ĂŽn vĂŽrstĂŁ, eu nu mĂŁ las de rosii pentru cĂŁ ĂŽntr-un an scoatem din recoltĂŁ cam cĂŽt cĂŽstigĂŁ lunar un salariat. SĂŁ facĂŁ fiecare un sfert din cĂŽt fac eu cu nevasta acasĂŁ“, spune PetricĂŁ Trifan ĂŽn timp ce ĂŽsi serveste clientii la tarabĂŁ. Prima productie din acest an a scos-o pe piatĂŁ ĂŽn urmĂŁ cu douĂŁ sĂŁptĂŁmĂŽni, si de atunci vine constant la oras, cam la douĂŁ-trei zile, cu cĂŽte 100-200 de kilograme de rosii, pe mĂŁsurĂŁ ce tomatele se coc. „Nu pot sĂŁ aduc mai mult pentru cĂŁ nu vreau sĂŁ rĂŁmĂŽn cu ele de pe o zi pe alta. VĂŽnd doar marfĂŁ proaspĂŁtĂŁ. Am clientii mei fideli, dar si multi care cumpĂŁrĂŁ pentru prima datĂŁ si nu am avut reclamatii. MĂŁ ajutĂŁ ginerele la transport cu o Dacia 1301, avem cu ce ne tĂŽrĂŽi necazurile“, mai spune sĂŁteanul. Marele lui noroc, dupĂŁ cum o recunoaste, tine de conditiile ĂŽn care ĂŽsi dezvoltĂŁ cultura de rosii pe cei 1000 de metri patrati si celelalte legume (cartofi, ardei): apĂŁ are din belsug, din fĂŽntĂŽna de lĂŽngĂŁ grĂŁdinĂŁ, iar curentii de aer din zonĂŁ ĂŽl feresc de surprizele neplĂŁcute ale naturii. „Anul trecut vremea a fost foarte bunĂŁ, dar anul ĂŁsta parcĂŁ-i mai bunĂŁ. Grindina a lovit satul vecin, la RĂŁzboieni, dar la noi a ajuns numai vĂŽntul, coada furtunii. Am mai adĂŽncit si fĂŽntĂŽna ĂŽn primĂŁvarĂŁ si am udat ĂŽn fiecare zi de au ajuns rosiile asa de mari. Nu faci agriculturĂŁ prin telefon sau cu «SRL»-uri, adicĂŁ doar sĂŽmbĂŁta si duminica“, ne lĂŁmureste cultivatorul cum e cu agricultura performantĂŁ. Mos PetricĂŁ a pus anul acesta un pret de 6,5 lei. Scump ar spune unii, prea putin dacĂŁ se pun ĂŽn calcul orele si zilele de muncĂŁ la grĂŁdinĂŁ a doi oameni trecuti de vĂŽrsta de 60 de ani sau cheltuielile de transport. „Anul trecut era 6 lei kilogramul la soiul ĂŁsta. În Piata Mare acum se vĂŽnd si cu 7 lei, si cu 8. Cine cautĂŁ calitate, nu se uitĂŁ la pret“. La mos PetricĂŁ, un kilogram de rosii se poate sĂŁ fie chiar... o singurĂŁ rosie. Are tomate care cĂŽntĂŁresc si 1.380 de grame bucata si deseori pretul se ajusteazĂŁ ĂŽn favoarea cumpĂŁrĂŁtorului. Pe lĂŽngĂŁ „inimĂŁ de bou“ si Indiana Red, din grĂŁdina de la Unghi sĂŽnt aduse si soiurile clasice de rosii. „Am mai plantat o rosie neagrĂŁ o ĂŽncercĂŁm, abia acum ĂŽncepe sĂŁ se coacĂŁ. La soiul Indiana Red am primit din tarĂŁ 5 seminte ĂŽn urmĂŁ cu doi ani si s-a adaptat bine ĂŽn grĂŁdina de la Unghi. Am prieteni ĂŽn 21 de judete cu care fac schimb de seminte. Am trimis gratuit la toti 21 seminte din soiul «inimĂŁ de bou»“, mai precizeazĂŁ PetricĂŁ Trifan. Înainte sĂŁ iesim din hala pietei, o saunĂŁ ĂŽn arsita verii, mosul ne mai dĂŁ un pont: „La soiurile astea mari de rosii trebuie apĂŁ, multĂŁ, apĂŁ….Multi mĂŁ ĂŽntreaba cum de se fac asa mari, de 700-800 de grame si peste un kil: au crescut exact cum creste un copil mititel care are de toate. La mine au avut gunoi, apĂŁ si sapĂŁ. Si mai trebuie ceva: sĂŁ fie mereu curĂŁtate de buruieni, adicĂŁ trebuie «gĂŽdilite» tot timpul“.