Noi norme fiscale. UrmeazĂŁ haosul?

guvernantii au adoptat noile norme, ĂŽn ciuda opozitiei societĂŁtii civile si a sindicatelor • de la 1 ianuarie anul viitor, dĂŁrile trec de la angajator la angajat • majorarea salariului minim a fost amĂŽnatĂŁ • contributia la Pilonul II de pensii va scĂŁdea, deci scad pensiile • sĂŽnt si alte mĂŁsuri care ne dau frisoane • primarul de Roman zice cĂŁ orasul va pierde la anul 86 de miliarde si cĂŁ cel mai afectate vor fi investitiile •

Vesti proaste si foarte proaste pentru anul care vine dupĂŁ ce guvernantii au trecut peste opozitia societĂŁtii civile, a analistilor economici, a sindicatelor si a expertilor, adoptĂŽnd noi norme fiscale, demers care a fost intitulat generic „Revolutia fiscalĂŁ“. Asta ĂŽn conditiile ĂŽn care au venit avertizĂŁri din toate directiile cĂŁ tara si economia vor fi aruncate ĂŽn haos ĂŽn cazul ĂŽn care proiectul de act normativ va fi aprobat. Cu toate acestea, ĂŽn sedinta de Guvern de pe 8 noiembrie 2017, ministii nu au mai stat pe gĂŽnduri si au pus ĂŽn practicĂŁ initiativa, iar noua ordonantĂŁ care modificĂŁ Codul Fiscal duce cu gĂŽndul la ĂŽntrebĂŁri de genul cine mai rezistĂŁ de anul viitor. Una din mult discutatele mĂŁsuri care au inflamat mediul economic, semnale pe care Guvernul Tudose le-a ignorat, este trecerea contributiilor sociale de la angajator la angajat. Simultan, dĂŁrile scad cu douĂŁ procente, de la 39,25% la 37,25% ĂŽnsĂŁ asta nu mai bucurĂŁ pe nimeni, atĂŽt timp cĂŽt de la 1 ianuarie 2018 fiecare om al muncii va plĂŁti din banii pe care-i cĂŽstigĂŁ mai bine de 37 de procente. Desi se mai anuntase faptul cĂŁ se va majora si salariul minim de la 1.450 de lei cĂŽt este ĂŽn prezent, pĂŽnĂŁ la 1.900 de lei, aceastĂŁ mĂŁsurĂŁ nu a fĂŁcut obiectul sedintei de guvern de pe 8 noiembrie, ĂŽnsĂŁ se pare cĂŁ se va discuta ĂŽntr-o altĂŁ ĂŽntĂŽlnire a ministrilor. În acest fel mult discutatele cresteri salariale din mai multe domenii de activitate ce ar fi trebuit sĂŁ aibĂŁ loc de anul viitor sĂŽnt numai praf ĂŽn ochi, pentru cĂŁ toti oamenii muncii vor avea venituri mai mari, ĂŽnsĂŁ ne referim numai la brut. DupĂŁ ce vor tĂŁia 37,25 de procente, pentru dĂŁrile obligatorii, este foarte posibil sĂŁ rĂŁmĂŽnĂŁ cam cu aceeasi bani, sau poate mai putin decĂŽt au ĂŽn acest moment. Vestea proastĂŁ este cĂŁ ministrii au „umblat“ si la Pilonul II de pensii, reducĂŽnd contributia obligatorie a salariatilor de la 5,1%, la 3,75%. Asta ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ dupĂŁ ce am fost obligati sĂŁ plĂŁtim la acest pilon, care ar fi trebuit sĂŁ ne asigure bĂŁtrĂŽnetile pe lĂŽngĂŁ pensiile de stat, practic vom avea o scĂŁdere a viitoarelor drepturi cu vreo 20 de procente.

Alt bir pentru angajatori

Simultan, angajatorii s-au mai ales cu un nou bir, contributia asiguratorie pentru muncã, de 2,25%. Aceasta are ca scop alimentarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale si asigurãrii necesarului pentru plata prestatiilor din domeniul asigurãrilor sociale de care beneficiazã salariatii, adicã indemnizatiile de somaj, indemnizatiile pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncã si boli profesionale. O altã noutata care aduce o oarecare alinare, dar palidã, este reducerea impozitului pe venit, cu 6 procente, de la 16% la 10%. Scad astfel birurile pe salarii, venituri din activitãti independente, din cedarea folosintei bunurilor, pensiile care trec de un anumit nivel, din activitãti agricole, silviculturã si nu numai. A mai crescut nivelul venitului în functie de care se acordã deducerea personalã, de la 1.500 de lei cît era pînã acum la 1.950 de lei, pentru care deducerile sînt în sumã fixã, iar de la 3.000 de lei, acum, la anul limita maximã pînã la care deducerile se acordã în mod progresiv va fi de 3.000 de lei. Cei care au venituri brute de peste 3.600 de lei nu beneficiazã de astfel de deduceri personale. În ce priveste firmele, ordonanta revizuieste sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încît vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate si IMM-urile care realizeazã venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro si care în prezent plãtesc impozit de 16% pe profit. S-a eliminat conditia privind realizarea de venituri din consultantã si management. Acum, firmele care obtin venituri din consultantã si management pot plãti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacã aceste venituri nu depãsesc 20% din veniturile totale. Se includ în acest sistem firmele care nu intrau sub incidenta acestui impozit cum ar fi persoanele juridice din domeniul asigurãrilor, pietei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc si din domeniul extractiei resurselor naturale. Imediat dupã anuntarea faptului cã s-au votat noile norme leul s-a depreciat dramatic în raport cu valuta si s-a ajuns la o paritate de 4,6 lei pentru un euro. Mai trebuie spus cã adoptarea ordonantei a determinat sindicatele si diverse asociatii profesionale sã anunte ample miscãri de protest, chiar si greve generale.

Un primar zice cĂŁ va fi jale

PrimĂŁria Roman se numĂŁrĂŁ printre administratiile publice locale care, de la anul, odatĂŁ cu intrarea ĂŽn vigoare a noilor prevederi din Codul Fiscal, va trece dintr-un regim de investitii ĂŽntr-unul de supravietuire. Conducerea a opinat cĂŁ, reducerea de la 16% la 10% a impozitului pe venit va aduce o pierdere de 86 miliarde de lei vechi, dupĂŁ un an ĂŽn care CJ nu a alocat fondurile meritate de Roman iar PNDL II, de asemenea, a cam ocolit zona. „Acest an a fost unul foarte greu, cu majorĂŁri salariale impuse de fĂŁrĂŁ sĂŁ ne dea si sursele alternative de finantare. Am pierdut 65 de miliarde vechi numai ĂŽn februarie, cĂŽnd a fost acea majorare cu 20%, bani luati de la investitii. Mai vine acum si ne mai ia ĂŽncĂŁ 86 de miliarde, vĂŁ dati seama cĂŁ ĂŽn conditiile astea nu mai discutĂŁm de buget de dezvoltare, pentru cĂŁ nu vom mai avea bani de investitii. Mai mul, ne afecteazĂŁ si pe partea de functionare“, sustine primarul Lucian Micu. Acesta a explicat cĂŁ primĂŁriile primesc 41,75% din cota de impozit venit, urmĂŽnd ca de la 1 ianuarie 2018 sĂŁ primeascĂŁ 43%, plusul de procent necompensĂŽnd ĂŽn totalitate pierderile. Totul, ĂŽn conditiile ĂŽn carr procesul de distribuire a cotelor defalcate este unul netransparent, primĂŁriile primind o sumĂŁ de bani care se presupune a fi partea lor din impozitul de venit, dar niciodatĂŁ Ministerul de Finante nu ar fi declarat cĂŽt a ĂŽncasat la nivelul localitĂŁtii. „Guvernul ĂŽsi rezolvĂŁ din punct de vedere fiscal o serie de probleme. El mai bifeazĂŁ ceva din acel program de guvernare pe care ĂŽl are, ĂŽn sensul ĂŽn care va duce salariul minim la 1.900 de lei, dar, de fapt, oamenii vor ĂŽncasa mult mai putin ĂŽn mĂŽnĂŁ, net. Guvernul ĂŽsi rezolvĂŁ o problemĂŁ ĂŽn ceea ce priveste contributiile de asigurĂŁri de sĂŁnĂŁtate si de asigurĂŁri sociale de la pensii, pentru cĂŁ toate acele cote se vor referi la o sumĂŁ mai mare, la 1.900 de lei si, atunci, Guvernul ĂŽncaseazĂŁ mai multi bani. Sigur cĂŁ ĂŽncearcĂŁ sĂŁ compenseze Guvernul prin reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%, dar oamenii, pĂŽnĂŁ la urmĂŁ, tot mai putini bani vor lua ĂŽn mĂŽnĂŁ“, a mai relatat edilul sef. Veniturile proprii ale primĂŁriei, provenite din taxele si impozitele locale sĂŽnt ĂŽn jur de 270 miliarde lei vechi, iar din cota defalcatĂŁ din impozitele pe venit se ridicĂŁ cam la aceeasi sumĂŁ. Noile reguli ar ĂŽnsemna pierderea aproximativ a unei treimi din venitul din cota defalcatĂŁ, adicĂŁ aproximativ 15% din venitul propriu. Guvernul a promis compensatii pentru primĂŁrii, dar temerea primarilor cu vistieriile deja goale este cĂŁ, ĂŽn lipsa unor criterii clare de dare a compensatiilor, acestea ar putea fi directionate discretionar. „E clar cĂŁ va trebui sĂŁ blocĂŁm angajĂŁrile, ĂŽn primul rĂŽnd; oricum am fĂŁcut angĂŁjĂŁri doar punctuale, acolo unde a fost imperios necesar acest lucru. Nu ne dorim sĂŁ majorĂŁm taxele si impozitele, vom intensifica eforturile de a gĂŁsi canale de comunicare cu Consiliul Judetean, pentru cĂŁ, dacĂŁ e sĂŁ ne raportĂŁm la anul 2017 am pierdut 15 miliarde ce nu ne-au fost alocate la ĂŽnceputul anului“, a mai relatat primarul.