Pentru Mica Unire s-a luptat nu doar cu austriecii si turcii, ci si cu rom�nii

ďż˝n calendarul sďż˝rbďż˝torilor neamului romďż˝nesc, 24 ianuarie ocupďż˝ un loc deosebit, asa cum este firesc, dar nu ďż˝ntotdeauna a fost asa, unii au fost ďż˝mpotriva unirii, unii n-au ďż˝nteles, unii au fost ďż˝mpotriva lui Cuza si se meritďż˝ un scurt excurs istoric. Unirea de la 1859 sau „Unirea cea Micďż˝“, asa cum a mai fost numitďż˝, a fost o realizare a generatiei pasoptiste, o generatie de exceptie a neamului nostru, cu mare legďż˝turďż˝ istoricďż˝, dar si sentimentalďż˝ cu judetul Neamt. Si ne gďż˝ndim la Vasile Alecsandri, culegďż˝tor de povesti si legende din muntii Neamtului (culegea chiar o superbďż˝ variantďż˝ a „Mioritei“); Alecu Russo, magistrat la Piatra Neamt, cel care a cules legendele Pietrei Teiului si Pietrei Corbitei; Mihail Kogďż˝lniceanu, avocatul tďż˝ranilor nedreptďż˝titi de pe mosiile mďż˝nďż˝stirii Neamtului. La 1848, dupďż˝ ďż˝nfrďż˝ngerea manifestatie de la Iasi de cďż˝tre Mihail Sturdza, capii revolutie moldave au fugit care-ďż˝ncotro. Spre granitele tďż˝rii au fugit Vasile Alecsandri, Alecu Russo si Alexandru Ioan Cuza si la poale de Ceahlďż˝u, la ruinele Palatului Cnejilor ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ reziste cu sprijinul localnicilor. Dar lefegii lui Vodďż˝ Sturdza erau prea multi si revolutionarii au fugit prin Vama ursului spre Transilvania, ca apoi sďż˝ fie prezenti la marea adunare de la Blaj. Aici scria Alecsandri, privind spre culmile Ceahlďż˝ului, o emotionantďż˝ poezie: „Adio, Moldovei“. Dar exilul nu a fost lung si pasoptistii s-au ďż˝ntors pentru a pregďż˝ti unirea, dupďż˝ ce, ďż˝n strďż˝inďż˝tate au arďż˝tat lumii cďż˝ moldovenii si muntenii sďż˝nt parte a aceluiasi neam. Aveau de luptat nu doar ďż˝mpotriva austriecilor si turcilor, ci si a romďż˝nilor, unii dintre ei cu ďż˝nalte ranguri administrative sau bisericesti. ďż˝n judetele Neamt si Roman, ispravnicii si unii dintre boieri erau ďż˝mpotriva unirii ďż˝ncďż˝ de la 1857, s-au folosit de functii si influentďż˝ pentru a aresta pe unionisti si a-i molesta (bďż˝tďż˝i cu bďż˝tul). Printre ei erau ďż˝nvďż˝tďż˝tori, preoti, negustori sau tďż˝rani. Personalitďż˝ti de seamďż˝ ale Neamtului au fost pentru separatism, le-am cďż˝utat de-a lungul timpului motive sau circumstante; nu-i vom numi cďż˝ci nu e bine sďż˝ stricďż˝m frumusetea sďż˝rbďż˝torii. Kogďż˝lniceanu, Alecsandri, Russo, Rosetti, Bolintineanu ďż˝ntorsi ďż˝n tarďż˝ s-au strďż˝ns ďż˝n jurul colonelui Cuza, fostul lor tovarďż˝s de la pasopt, om educat la Paris, Padova si Bologna, cu o carierďż˝ deosebitďż˝ ďż˝n armatďż˝. S-a cďż˝sďż˝torit cu Elena Rosetti, cea care pentru nemteni a devenit Elena Doamna, cea care si-a petrecut ultimii ani din viatďż˝ la Piatra-Neamt, pďż˝nďż˝ la 1909, ďż˝n casa de pe strada Stefan cel Mare. La 24 ianuarie 1859, la Bucuresti, este ales de Adunarea Electivďż˝ Alexandru Ioan Cuza la fel ca ďż˝n Moldova. Romďż˝nii au curaj si pun Marile Puteri ďż˝n fata faptului ďż˝mplinit. Se realizeazďż˝ „Unirea cea micďż˝“ si populatia oraselor, dar si a satelor se bucurďż˝. Cum o fac? Ies pe strďż˝zi sau ulite si cďż˝ntďż˝, strigďż˝, joacďż˝ „Hora Unirii“ a lui Alecsandri pe care o pregďż˝tise, vizionar, dar firesc, ďż˝ncďż˝ din 1857. Sau ca pietreanul care a dat foc casei ca sďż˝ ardďż˝ ca o tortďż˝ ďż˝n mijlocul noptii ďż˝ntunecate si lungi de ianuarie. Nemtenii au iesit pe strďż˝zi cu torte, iar ďż˝n zilele ce-au urmat au urcat butoaie mari cu catran pe vďż˝rfuri de dealuri. „Unirea natiunea a fďż˝cut-o!“, declama Mihail Kogďż˝lniceanu, iar domnul Unirii a fost Vodďż˝-Cuza, care a ďż˝nceput o operďż˝ de mari reforme pentru un stat rďż˝mas ďż˝n urmďż˝. Alďż˝turi de colaboratori de mare valoare, a fďż˝cut reforma agrarďż˝ si reforma ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului. Le-au precedat secularizarea averilor mďż˝nďż˝stiresti si ďż˝n special a celor ďż˝nchinate unor puteri strďż˝ine, care functionau ca un stat ďż˝n stat, autoritďż˝tile romďż˝ne nu puteau interveni pentru a rezolva nedreptďż˝tile fďż˝cute tďż˝ranilor de egumeni sau vechili fďż˝rďż˝ de inimďż˝ pe mosiile mďż˝nďż˝stirilor Neamt, Bisericani, Pďż˝ngďż˝rati sau Buhalnita. Nu e de mirare cďż˝ Vodďż˝ Cuza a nďż˝scut numeroase legende, unele inspirate de modul ďż˝n care s-au fďż˝cut reformele. Cuza si Kogďż˝lniceanu au dat pďż˝mďż˝nt tďż˝ranului si astfel sďż˝tenii au coborďż˝t cu casele lor de pe vďż˝rfuri de dealuri si din funduri de pďż˝raie spre terenurile bune lďż˝ngďż˝ albiile principale, mai largi si mai rodnice. S-au fďż˝cut noi sate si biserici si multi dintre noi de prin sate mai avem pus bine documentul de ďż˝mpropietďż˝rire cu semnďż˝turile lui Cuza si Kogďż˝lniceanu. Si tot lor li se datoreazďż˝ reforma educatiei, cďż˝nd ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul elementar a devenit obligatoriu si gratuit. Astfel, fiul de tďż˝ran si-a luat trďż˝istuta de-a soldu', cu abecedarul, lďż˝ngďż˝ care a pus o bucatďż˝ de mďż˝mďż˝ligutďż˝, o ceapďż˝ si-o scrijicďż˝ fďż˝cutďż˝ pe plitďż˝ si-a mers sďż˝ ďż˝nvete carte. Si-au ďż˝nvďż˝tat de multe ori mai mult decďż˝t cei cu de toate pe lďż˝ngďż˝ ei. Si din fiii de tďż˝rani au fost multi care au fďż˝cut cinste Neamtului, judetul din care au plecat. Cuza a fďż˝cut mult bine, dar a avut si greseli, si ďż˝n politicďż˝ greselile se plďż˝tesc. Si el a plďż˝tit pentru ele. A pďż˝rďż˝sit tronul zicďż˝nd frumoasele vorbe: „Sďż˝ dea Romďż˝niei sďż˝-i fie mai bine fďż˝rďż˝ mine decďż˝t cu mine!“ A urcat pe tron Carol de Hohenzollern si sďż˝rbďż˝toare a devenit 10 mai, Ziua Regalitďż˝tii. Dar mai ales ďż˝n scoli si ďż˝n sate, adevďż˝rata sďż˝rbďż˝toare nationalďż˝ era tot 24 ianuarie. Anul acesta 24 ianuarie este sďż˝rbďż˝toare legalďż˝, cu zi liberďż˝ si cei mai multi dintre romďż˝ni vor sďż˝ fie acasďż˝, fie pe pďż˝rtii. Elevii vor avea si ei zi liberďż˝ si este mai greu sďż˝-i aduni la manifestďż˝ri. Dar cei ce simt romďż˝neste vor gďż˝si un mijloc sďż˝ sďż˝rbďż˝toreascďż˝ Unirea: la scoalďż˝, la bisericďż˝, la muzeu sau la cďż˝minul cultural. Este o datďż˝ importantďż˝ a istoriei noastre si trebuie si cinstim memoria celor care au fost pďż˝rintii Romďż˝niei moderne, cei care au fďż˝cut primii pasi pentru Romďż˝nia Mare. Pentru romďż˝ni, sďż˝rbďż˝torirea Centenarului Marii Unirii trebuie sďż˝ ďż˝nceapďż˝ cu 24 ianuarie!