Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cãutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareÎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2018
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Optiuni Paginã Optiuni paginã
Adaugã in Favorites Adaugã in Favorites
Seteazã Paginã de start Seteazã Paginã de start
Tipãreste pagina Tipãreste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 25 Ianuarie 2018
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email

Pentru Mica Unire s-a luptat nu doar cu austriecii si turcii, ci si cu românii

În calendarul sãrbãtorilor neamului românesc, 24 ianuarie ocupã un loc deosebit, asa cum este firesc, dar nu întotdeauna a fost asa, unii au fost împotriva unirii, unii n-au înteles, unii au fost împotriva lui Cuza si se meritã un scurt excurs istoric. Unirea de la 1859 sau „Unirea cea Micã“, asa cum a mai fost numitã, a fost o realizare a generatiei pasoptiste, o generatie de exceptie a neamului nostru, cu mare legãturã istoricã, dar si sentimentalã cu judetul Neamt. Si ne gîndim la Vasile Alecsandri, culegãtor de povesti si legende din muntii Neamtului (culegea chiar o superbã variantã a „Mioritei“); Alecu Russo, magistrat la Piatra Neamt, cel care a cules legendele Pietrei Teiului si Pietrei Corbitei; Mihail Kogãlniceanu, avocatul tãranilor nedreptãtiti de pe mosiile mãnãstirii Neamtului. La 1848, dupã înfrîngerea manifestatie de la Iasi de cãtre Mihail Sturdza, capii revolutie moldave au fugit care-încotro. Spre granitele tãrii au fugit Vasile Alecsandri, Alecu Russo si Alexandru Ioan Cuza si la poale de Ceahlãu, la ruinele Palatului Cnejilor încearcã sã reziste cu sprijinul localnicilor. Dar lefegii lui Vodã Sturdza erau prea multi si revolutionarii au fugit prin Vama ursului spre Transilvania, ca apoi sã fie prezenti la marea adunare de la Blaj. Aici scria Alecsandri, privind spre culmile Ceahlãului, o emotionantã poezie: „Adio, Moldovei“. Dar exilul nu a fost lung si pasoptistii s-au întors pentru a pregãti unirea, dupã ce, în strãinãtate au arãtat lumii cã moldovenii si muntenii sînt parte a aceluiasi neam. Aveau de luptat nu doar împotriva austriecilor si turcilor, ci si a românilor, unii dintre ei cu înalte ranguri administrative sau bisericesti. În judetele Neamt si Roman, ispravnicii si unii dintre boieri erau împotriva unirii încã de la 1857, s-au folosit de functii si influentã pentru a aresta pe unionisti si a-i molesta (bãtãi cu bãtul). Printre ei erau învãtãtori, preoti, negustori sau tãrani. Personalitãti de seamã ale Neamtului au fost pentru separatism, le-am cãutat de-a lungul timpului motive sau circumstante; nu-i vom numi cãci nu e bine sã stricãm frumusetea sãrbãtorii. Kogãlniceanu, Alecsandri, Russo, Rosetti, Bolintineanu întorsi în tarã s-au strîns în jurul colonelui Cuza, fostul lor tovarãs de la pasopt, om educat la Paris, Padova si Bologna, cu o carierã deosebitã în armatã. S-a cãsãtorit cu Elena Rosetti, cea care pentru nemteni a devenit Elena Doamna, cea care si-a petrecut ultimii ani din viatã la Piatra-Neamt, pînã la 1909, în casa de pe strada Stefan cel Mare. La 24 ianuarie 1859, la Bucuresti, este ales de Adunarea Electivã Alexandru Ioan Cuza la fel ca în Moldova. Românii au curaj si pun Marile Puteri în fata faptului împlinit. Se realizeazã „Unirea cea micã“ si populatia oraselor, dar si a satelor se bucurã. Cum o fac? Ies pe strãzi sau ulite si cîntã, strigã, joacã „Hora Unirii“ a lui Alecsandri pe care o pregãtise, vizionar, dar firesc, încã din 1857. Sau ca pietreanul care a dat foc casei ca sã ardã ca o tortã în mijlocul noptii întunecate si lungi de ianuarie. Nemtenii au iesit pe strãzi cu torte, iar în zilele ce-au urmat au urcat butoaie mari cu catran pe vîrfuri de dealuri. „Unirea natiunea a fãcut-o!“, declama Mihail Kogãlniceanu, iar domnul Unirii a fost Vodã-Cuza, care a început o operã de mari reforme pentru un stat rãmas în urmã. Alãturi de colaboratori de mare valoare, a fãcut reforma agrarã si reforma învãtãmîntului. Le-au precedat secularizarea averilor mãnãstiresti si în special a celor închinate unor puteri strãine, care functionau ca un stat în stat, autoritãtile române nu puteau interveni pentru a rezolva nedreptãtile fãcute tãranilor de egumeni sau vechili fãrã de inimã pe mosiile mãnãstirilor Neamt, Bisericani, Pângãrati sau Buhalnita. Nu e de mirare cã Vodã Cuza a nãscut numeroase legende, unele inspirate de modul în care s-au fãcut reformele. Cuza si Kogãlniceanu au dat pãmînt tãranului si astfel sãtenii au coborît cu casele lor de pe vîrfuri de dealuri si din funduri de pîraie spre terenurile bune lîngã albiile principale, mai largi si mai rodnice. S-au fãcut noi sate si biserici si multi dintre noi de prin sate mai avem pus bine documentul de împropietãrire cu semnãturile lui Cuza si Kogãlniceanu. Si tot lor li se datoreazã reforma educatiei, cînd învãtãmîntul elementar a devenit obligatoriu si gratuit. Astfel, fiul de tãran si-a luat trãistuta de-a soldu', cu abecedarul, lîngã care a pus o bucatã de mãmãligutã, o ceapã si-o scrijicã fãcutã pe plitã si-a mers sã învete carte. Si-au învãtat de multe ori mai mult decît cei cu de toate pe lîngã ei. Si din fiii de tãrani au fost multi care au fãcut cinste Neamtului, judetul din care au plecat. Cuza a fãcut mult bine, dar a avut si greseli, si în politicã greselile se plãtesc. Si el a plãtit pentru ele. A pãrãsit tronul zicînd frumoasele vorbe: „Sã dea României sã-i fie mai bine fãrã mine decît cu mine!“ A urcat pe tron Carol de Hohenzollern si sãrbãtoare a devenit 10 mai, Ziua Regalitãtii. Dar mai ales în scoli si în sate, adevãrata sãrbãtoare nationalã era tot 24 ianuarie. Anul acesta 24 ianuarie este sãrbãtoare legalã, cu zi liberã si cei mai multi dintre români vor sã fie acasã, fie pe pîrtii. Elevii vor avea si ei zi liberã si este mai greu sã-i aduni la manifestãri. Dar cei ce simt româneste vor gãsi un mijloc sã sãrbãtoreascã Unirea: la scoalã, la bisericã, la muzeu sau la cãminul cultural. Este o datã importantã a istoriei noastre si trebuie si cinstim memoria celor care au fost pãrintii României moderne, cei care au fãcut primii pasi pentru România Mare. Pentru români, sãrbãtorirea Centenarului Marii Unirii trebuie sã înceapã cu 24 ianuarie!

Articol afisat de 6897 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Prof. dr. Daniel Dieaconu)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra întregului continut al acestui site apartin în totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalã sau partialã a materialelor este permisã numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective