Cazul Arsene, DNA vs. avocatul apărării

• la instantă s-a arătat că banii ar fi fost scosi dintr-o cutie de valori de la bancă • trebuiau înmînati „cuiva“ prin intermediari - o consilieră personală si redactorul sef de la un cotidian central • Ionel Arsene, seful CJ Neamt, nu a vrut să dea declaratii în fata judecătorilor • acuzarea si apărarea si-au motivat cererile • Arsene a amenintat cu o plîngere pentru santaj împotriva lui Gheorghe Stefan •

Noi amănunte ies la iveală în cazul presedintelui Consiliului Judetean Neamt, Ioanel Arsene, care a fost prezentat în fata magistratilor de la Tribunalul Bacău cu propunere de arestare preventivă pentru trafic de influentă. Asta după ce procurorii anticoruptie au sustinut că el, în timp ce era deputat, în anul 2013, ar fi primit prin intermediari, de la Gheorghe Stefan, fostul primar de Piatra Neamt, 100.000 de euro, scopul fiind de a-l „anihila“ pe fostul presedinte al CJ Neamt, Culită Tărîtă. La final actiunea nu a mai avut loc, Pinalti si-a cerut banii de la Arsene, dar acesta i-ar fi restituit numai 20.000 de euro. Pentru restul banilor s-au făcut presiuni prin actualul prefect de Neamt, Vasile Panaite, însă Arsene nu ar fi cedat. Ar fi sustinut că a fost o întelegere, care nu s-a realizat, iar pierderea este de ambele părti. Toate acestea au iesit la iveală în urma unui denunt făcut de fostul primar Stefan. În editia de ieri, 24 ianuarie 2018, a cotidianului Monitorul, am redat interceptările făcute de procurorii DNA în acest caz. Reamintim că anchetatorii au cerut arestarea presedintelui Arsene, dar avocatul acestuia a sustinînd că se impune cel mult controlul judiciar, aceasta fiind măsura luată în cele din urmă de instanta de fond - Tribunalul Bacău. În acest scandal la vîrful administratiei nemtene au fost implicate si alte personaje, după cum rezultă din încheierea de sedintă a instantei care a judecat dosarul. Conform acestui document, instanta i-a adus la cunostintă lui Arsene infractiunea de care este acuzat, încadrarea juridică si situatia de fapt, respectiv că „în anul 2013, într-un restaurant situat pe raza municipiului Bucuresti, inculpatul a primit de la SG, primar al municipiului Piatra Neamt, suma de 100.000 euro pentru ca în calitate de deputat în Parlamentul României si presedinte al organizatiei judetene Neamt a Partidului Social-Democrat să-si folosească influenta, în mod indirect, asupra presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, HG, în scopul de a se constata nerespectarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese si regimul incompatibilitătilor de către TC, presedintele Consiliului Judetean Neamt. Banii au fost primiti pentru a fi înmînati prin intermediari (consiliera personală si redactorul sef al cotidianului România Liberă) lui HG, persoană asupra căreia suspectul a lăsat să se creadă că are influentă în mod indirect. De asemenea, parchetul în acest referat face referire la probele în sustinerea acestei situatii de fapt prezentată, declaratiile martorilor audiati SG, PCM, PV, a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada 23.08.2013-5.02.2014 de către SG, si PA, se face trimitere si la înscrisurile comunicate de ANI, înscrisurile comunicate de Banca Comercială Română iar pe final se aduce la cunostintă că toate aceste mijloace de probă - acele declaratii de martori si relatiile de la ANI si BCR se coroborează cu procesele verbale de redare a înregistrărilor ambientale audio, a discutiilor purtate de PCM, SG si PV si AI, în zilele de 29.06.2017 - 1.07.2017, se face o redare a acestor convorbiri“, conform instantei. S-au adus la cunostintă si apărările formulate de către inculpat prin declaratia dată la parchet prin care se arată faptul că nu a luat nici o sumă de bani si nici nu avea cum să intervină la presedintele ANI întrucît nu-l cunostea, însă parchetul apreciază că în cauză se poate dispune arestarea preventivă deoarece rezultă suspiciunea rezonabilă că a fost săvîrsită infractiunea de coruptie, aspru pedepsită de lege. S-a mai invocat si necompetenta teritorială a Tribunalului Bacău, de către apărătorul lui Ionel Arsene, care ar fi vrut ca dosarul să ajungă la instanta supremă, însă exceptia a fost respinsă ca nefondată si s-a trecut la prezentarea propunerii de arestare formulată de procurori, urmată de pledoaria avocatilor.

Procurorul DNA a invocat pericolul social ca motiv de arestare

La sedinta de judecată procurorii anticoruptie au arătat că sînt îndeplinite conditiile pentru luarea măsurii arestării preventive fată de Ionel Arsene, existînd suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvîrsit infractiunea retinută în sarcina sa iar acest lucru rezultă din coroborarea declaratiei martorului denuntător Stefan Gheorghe, a proceselor verbale de redare a dialogurilor ambientale purtate în perioada iunie - noiembrie 2017, a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada august 2013 - februarie 2014, a înscrisurilor comunicate de Agentia Natională de Integritate, BCR, Primăria Icusesti si Izopoint precum si declaratiile martorilor. „A doua conditie care trebuie să fie îndeplinită pentru luarea măsurii este aceea ca infractiunea de care este acuzat inculpatul să fie una dintre cele enumerate de disp. art. 223 al. 2 Cod pr. penală; se consideră că această conditie este în mod evident îndeplinită, întrucât inc. AI este acuzat de comiterea infractiunii de trafic de influentă, de coruptie, infractiunea a cărei limită maximă este mai mare decît limita
prev. de lege de 5 ani. O altă conditie este aceea ca evaluarea faptei si persoanei inculpatului să conducă la necesitatea luării măsurii pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Pericolul public concret a fost explicat în referat inclusiv prin practica Înaltei Curti de Casatie pe care a invocat-o în cauza BO cînd această măsură preventivă a fost luată la un interval de 8 ani după data săvârsirii faptei. Au prevalat, astfel cum a motivat instanta supremă, calitatea inculpatului, rezonanta socială a faptei, suma care constituie obiectul infractiunii de coruptie în defavoarea lipsei de antecedente penale si a vechimii faptei de care era acuzat. Necesitatea luării acestei măsuri rezultă si în urma evaluării persoanei inculpatului din perspectiva mobilului avut la comiterea infractiunii. Astfel, probatoriul administrat relevă că AI a primit suma de 100.000 euro în scopul de a face demersuri în vederea înlăturării din functia publică detinută de către TC la acea dată - presedintele Consiliului Judetean Neamt - prin folosirea unei institutii a statului respectiv ANI chiar inculpatul fiind cel care a afirmat că: „banii au fost pentru ca să-l execute cineva pe ăla, pe C“. Ori folosirea acestei institutii pentru înlăturarea unui adversar politic relevă din punctul de vedere al parchetului o periculozitate deosebită chiar dacă un asemenea mod de actiune este afirmat de către inculpat iar mobilul acesta îl putem caracteriza ca fiind unul josnic. Ultima conditie pentru luarea măsurii solicitate se referă la necesitatea asigurării bunei desfăsurări a procesului penal, astfel cum aceasta este definitivă de art. 202 cod pr. penală. Astfel, cum a retinut si instanta supremă în practica invocată gradul de pericol social extrem de ridicat al unei infractiuni dedusă din modalitatea de concepere, functia de înaltă demnitate publică detinută de inculpat în exercitiul căreia a săvîrsit actul de coruptie, nivelul si natura folosului injust urmărit impune luarea măsurii arestării preventive întrucît este singura aptă a asigura realizarea scopului prev. de art. 202 al. 1 Cod pr. penală, respectiv buna desfăsurare a urmăririi penale si implicit a procesului penal. Pentru aceste motive, întrucît apreciază că sunt îndeplinite conditiile cumulative prevăzute de codul de pr. penală, astfel cum s-a arătat pe larg si în cuprinsul referatului întocmit, solicită arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a inculpatului AI“, se arată în încheierea pronuntată de Tribunalul Bacău.

Avocatul: „Dl. A nu are nici o legătură cu fapta imputată“

Apărătorul lui Arsene a cerut judecătorilor să respingă propunerea de arestare preventivă deoarece este nemotivată. „În primul rînd apreciază că sustinerea procurorului în sensul că inc. A ar fi primit suma de 15.000 euro nu poate fi primită, acestea fiind doar opiniile Parchetului. Rezultă în mod indubitabil că dl. A nu are nici o legătură cu fapta imputată. Rezultă că Parchetul în general interpretează în mod diferit fată de apărare situatiile de fapt, în realitate nu se discută vinovătia inculpatului, nici măcar nu ar trebui să vorbim de fondul cauzei. Consideră că referatul cu propunerea de arestare preventivă este nemotivat pentru că nu se artă de ce se impune, care este pericolul concret pentru ordinea publică. A se solicita arestarea preventivă a unui om care nu poate fi catalogat infractor pentru o suspiciune care rezultă din denuntul unei persoane care ea însăsi a avut probleme penale trebuie analizat sub rezervă. Apreciază că orice denunt trebuie analizat foarte realist si în loc să se administreze probe atît în favoarea cît si în defavoarea inculpatului, nu se întîmplă nimic altceva decît se trece automat la precizarea că se solicită arestarea preventivă pentru asa zisă săvîrsită faptă de 7-8-10 ani. Parchetul cînd a solicitat arestarea preventivă trebuia să vină cu probe din care să rezulte pentru ce se impune arestarea preventivă, inculpatul zădărniceste sau ar încerca să zădărnicească urmărirea penală, se impune arestarea preventivă deoarece din probele pe care le reliefează doreste să se sustragă de la urm. penală sau de la judecată sau că pregăteste săvîrsirea unei alte infractiuni. În realitate nu avem nici o probă din care să rezulte toate aceste lucruri, în lipsa acestor probe si se stie foarte bine că CEDO a condamnat inclusiv Statul Român de foarte multe ori. Pericolul social abstract trebuie să fie real, imediat, dovedit si din această perspectivă solicită a se observa că cererea parchetului este total nefondată. Pipăind fondul cauzei, Parchetul încearcă să ne inducă în eroare, că la fl. 9 al. 2 se sustine faptul că martorul PV a afla atît de la PC cît si de la GS că acesta a primit suma de bani. De fapt acest martor nu a aflat că dl. A a primit suma de bani, ci acest martor a aflat pozitia si sustinerea complet necuvenită a lui GS. Solicită a se mai observa că au fost transcrise convorbirile telefonice acestea fiind înregistrate în baza mandatelor de supraveghere din care rezultă interesul comun al celor trei GS, AI si P, aceste convorbiri fiind interceptate si înregistrate în baza mandatelor de supraveghere în ds. 347/P/2013 al DNA - Structura centrală iar din aceste interceptări rezultă interesul comun al celor trei si demersurile făcute pentru îndepărtarea din functia publică a lui CT, faptul că acestia stabileau întîlniri, erau revoltati că institutiile statului nu actionează si nu dau curs sesizărilor care îl vizau pe CT.

„Curat, elegant în fata judecătorului este chiar AI“

În încheierea de sedintă a instantei de la Tribunalul Bacău se mai arată că apărătorul acuzatului „consideră că nu se poate dispune arestarea unui om pe baza aprecierilor procurorului, aprecierea se bazează pe probe si solicită a nu se dispune o măsură preventivă care îi vizează drepturile fundamentale; Întîi să se emită rechizitoriul, să fie sesizată instanta de judecată si apoi vom vedea dacă dl. A va fi considerat vinovat. Solicită în principal respingerea cererii de arestare preventivă întrucît nu se impune, părîndu-i-se exagerat chiar si un control judiciar pentru că orice altă măsură preventivă ar presupune a obliga, a impune niste restrictii lui AI, inclusiv de a nu lua legătura cu părtile din dosar. În mod clar nu se impune nici controlul judiciar, deoarece în mod cert AI nu ar lua legătura cu părtile din dosar fiind constient că oricînd s-ar putea impune arestul preventiv, fiind singurul si primul care este interesat a dovedi nevinovătia - curat, elegant în fata judecătorului este chiar AI. Dacă totusi instanta consideră că se impune o măsură preventivă mai putin drastică decît arestul preventiv solicită măsura controlului judiciar întrucît el locuieste la Tg. Neamt, majoritatea timpului îl petrece la Bucuresti, iar această măsură a controlului judiciar cu obligarea de a nu părăsi teritoriul României ar fi mai mult decît suficientă“, conform sursei citate. Avocatul a făcut trimitere la versurile lui Arghezi, considerînd că parchetul prin referatul cu propunere de arestare dintr-o însăilare a unor elemente disparate de fapt si de drept si din depozitiile unor martori a căror credibilitate este grav pusă sub semnul îndoielii, încearcă să construiască o acuzatie penală si apreciază că nici măcar n-au reusit să treacă de primul pas necesar în constructia unui referat cu propunere de arestare preventivă, respectiv probe care să sustină o suspiciune rezonabilă, nu una care să existe sau să preexiste la nivel de perceptie sau la nivel de prezumtie ci o suspiciune rezonabilă bazată pe probe. „Vom observa în primul rînd că se calează întreaga probatiune si întreaga constructie logico-juridico a parchetului, pe predarea de către GS, denuntător în cauză, respectiv primirea de către AI a unei sume de 100.000 euro, însă nu se calează probatiunea în niciun chip pe afirmarea acelei influente reală sau imaginară, însă nu există nici o probă pe afirmarea vreunei influente de către AI. Pe afirmarea unei influente de către AI avem o singură chestiune - denuntul lui GS, celebrului P, care a împînzit tara cu denunturi. El spune o poveste care nu este confirmată nici de proprii martori propusi, nici de probele obiective administrate - acele probe înregistrate în mediul ambiental, fiind necesar să se aplice de către instantă principiul testis frulis, testis nulis, pentru că pe chestiunea aceasta nu avem decît o singură mărturie aceea a unui denuntător nesustinută de către nimic altceva. Să ne întoarcem la contextul pe care parchetul ni-l expune: acela că HG ar fi fost numit sef ANI de către PSD si sustinut în această functie din 2013. Minciună pentru că HG a fost secretar general al ANI din în perioada 2008 - martie 2012 numit de către Guvernul Aliantei în 2008 si de la 1.04.2012 în plină guvernare PDL Boc, numit presedinte general al ANI ca urmare a încetării mandatului ex-presedintelui M. Aceasta este realitatea cu sustinerea PDL. De ce ar fi avut nevoie si cum ar fi avut nevoie unul dintre liderii nationali ai PDL la acea vreme de dl. AI, deputat de Neamt dintr-un partid adversar, să facă interventii la o persoană pe care ei însisi o numiseră în acea functie nu ne poate explica Ministerul Public sub nicio formă; însă iată că însăilează această minciună că exista o cercetare pe rolul ANI care-l viza pe CT este adevărat, dar din nou, această cercetare ANI începută la 16.11.2010 în plină guvernare PDL al cărei vicepresedinte si lider national era acelasi denuntător HGS.

„O însăilare a unor evenimente bazate pe denuntul unui personaj care a făcut multiple denunturi“

La fel de adevărat din înscrisurile de la ANI sînt că AI a făcut ceea ce un cetătean de bună credintă care crede că o persoană se află în stare incompatibilitate sesizează ANI prin sesizare oficială înregistrată pe 11.06.2014 si 1.10.2014, sesizarea a fost adresată unui organ ANI, DNA sau ori care alt organ din tara asta - poate reprezenta o infractiune cu sigurantă nu. Se redau ulterior tot felul de documente si discutii ambientale si face trimitere la documentele de la BCR, care atestă împrejurarea că între 19.11.2011 si 1.10.2013 martorul SG, fiul lui GS, nu a accesat cutia de valori de la BCR. Ori, BCR ne spune că în perioada 9.11.2011 - 1.10.2013 SG nu a fost acolo, ce denuntă tatăl său? - că în vara lui 2013 ceea ce confirmă si SG, asadar, în perioada în care martorul nu a fost acolo ar fi luat 100.000 euro din cutia de valori. Cu privire la înregistrările ambientale si depozitiile martorilor, avem pe PV, care este actualmente prefect si vom observa că avem în cauză niste persoane, GS, PV, P. - concubina lui GS, care tot vorbesc în dosar de trucarea, aranjarea unor lucrări publice pe la o Primărie Icusesti. Avem niste persoane care discută despre
manevrarea unor proceduri de achizitie publică si care ar fi niste
martori credibili. Apreciază că aceste ambientale au fost făcute cu sprijinul dnei P si consideră că Parchetul nefiind investigator de profesie a scăpat si niste „vrăbiute“, care demontează efectiv pozitia Ministerului Public si ne arată faptul că era o întelegere de casă a lui GS cum să facă rost de 100.000. Crede că dl. A a fost victima unui santaj si dacă a fi fost avocatul lui anterior sau l-ar fi contactat cu privire la această chestiune, l-ar fi sfătuit să facă plîngere penală pentru santaj împotriva lui GS si a acestor persoane. Se mai arată că avem o însăilare a unor evenimente bazate pe denuntul unui personaj care a făcut multiple denunturi pentru care s-au dat achitări în instante, sustinute de fiul lui si de concubină si zice Ministerul Public, sustinute de ambientalele, de către acest domn Pa, dar, Pa care ne spune că el nu stie, că nu există, că P nu i-a spus asa ceva. Ministerul Public încearcă o însăilare de date si elemente disparate“, a arătat apărătorul în fata judecătorilor. „De asemenea, avem o ambientală din 23.09.2017 înte dl. Pa si dl. S, în care pozitia subiectivă a dlui S nu este aceea că cere înapoi ceva ce i s-ar fi cuvenit, o sumă pe care el a cerută si în această ambientală el se plînge lui Pa că este la necaz, că-i trebuie bani să plătească prejudiciul, cu totul alte motivatii decât cele exhibate initial. La 22.11.2017 dl. A afirmă într-o ambientală fată de Pan că el nu are nicio datorie la el, aceasta este pozitia subiectivă si apreciază că nu avem niciun fel de probă care să sustină suspiciunea rezonabilă a comiterii infractiunii de trafic de influentă. Consideră că nici măcar acea presupusă remitere a sumei nu este probată, pe lîngă chestiunea cu BCR, fiul lui GS nu a văzut momentul presupusei remiteri, presupusa remitere este tot între aceleasi două personaje si probată exclusiv pe baza aceluiasi denunt al denuntătorului GS.
În al doilea plan, consideră că riscul sustragerii inculpatului de la
urmărire penală sau riscul comiterii unei noi infractiuni - nu le-a
explicat Ministerul Public, nu si-a bazat propunerea de arestare
preventivă pe asta, ci îsi bazează propunerea de arestare preventivă,
pe două chestiuni: pe buna desfăsurare a instructiei penale si pe
pericolul public. Apreciază că măsura privării de libertate nu este necesară, nu este nici proportională cu scopul urmărit, nu este verificată nici în baza principiului subsidiaritătii si nu există probe care să sustină o astfel de suspiciune rezonabilă. Inculpatul AI, avînd cuvîntul solicită eliberarea din arest deoarece nu a săvîrsit această presupusă infractiune, nu are nici o datorie, nu a luat niciodată bani de la acest domn S, este un denunt mincinos si calomnios si crede că chiar va face o plîngere pentru santaj“, conform instantei. În editia de mîine vom publica motivele pentru care instanta nu a admis cererea de arestare preventivă.