Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cãutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareÎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2018
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Optiuni Paginã Optiuni paginã
Adaugã in Favorites Adaugã in Favorites
Seteazã Paginã de start Seteazã Paginã de start
Tipãreste pagina Tipãreste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 25 Ianuarie 2018
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email

Cazul Arsene, DNA vs. avocatul apãrãrii

• la instantã s-a arãtat cã banii ar fi fost scosi dintr-o cutie de valori de la bancã • trebuiau înmînati „cuiva“ prin intermediari - o consilierã personalã si redactorul sef de la un cotidian central • Ionel Arsene, seful CJ Neamt, nu a vrut sã dea declaratii în fata judecãtorilor • acuzarea si apãrarea si-au motivat cererile • Arsene a amenintat cu o plîngere pentru santaj împotriva lui Gheorghe Stefan •

Noi amãnunte ies la ivealã în cazul presedintelui Consiliului Judetean Neamt, Ioanel Arsene, care a fost prezentat în fata magistratilor de la Tribunalul Bacãu cu propunere de arestare preventivã pentru trafic de influentã. Asta dupã ce procurorii anticoruptie au sustinut cã el, în timp ce era deputat, în anul 2013, ar fi primit prin intermediari, de la Gheorghe Stefan, fostul primar de Piatra Neamt, 100.000 de euro, scopul fiind de a-l „anihila“ pe fostul presedinte al CJ Neamt, Culitã Tãrîtã. La final actiunea nu a mai avut loc, Pinalti si-a cerut banii de la Arsene, dar acesta i-ar fi restituit numai 20.000 de euro. Pentru restul banilor s-au fãcut presiuni prin actualul prefect de Neamt, Vasile Panaite, însã Arsene nu ar fi cedat. Ar fi sustinut cã a fost o întelegere, care nu s-a realizat, iar pierderea este de ambele pãrti. Toate acestea au iesit la ivealã în urma unui denunt fãcut de fostul primar Stefan. În editia de ieri, 24 ianuarie 2018, a cotidianului Monitorul, am redat interceptãrile fãcute de procurorii DNA în acest caz. Reamintim cã anchetatorii au cerut arestarea presedintelui Arsene, dar avocatul acestuia a sustinînd cã se impune cel mult controlul judiciar, aceasta fiind mãsura luatã în cele din urmã de instanta de fond - Tribunalul Bacãu. În acest scandal la vîrful administratiei nemtene au fost implicate si alte personaje, dupã cum rezultã din încheierea de sedintã a instantei care a judecat dosarul. Conform acestui document, instanta i-a adus la cunostintã lui Arsene infractiunea de care este acuzat, încadrarea juridicã si situatia de fapt, respectiv cã „în anul 2013, într-un restaurant situat pe raza municipiului Bucuresti, inculpatul a primit de la SG, primar al municipiului Piatra Neamt, suma de 100.000 euro pentru ca în calitate de deputat în Parlamentul României si presedinte al organizatiei judetene Neamt a Partidului Social-Democrat sã-si foloseascã influenta, în mod indirect, asupra presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, HG, în scopul de a se constata nerespectarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese si regimul incompatibilitãtilor de cãtre TC, presedintele Consiliului Judetean Neamt. Banii au fost primiti pentru a fi înmînati prin intermediari (consiliera personalã si redactorul sef al cotidianului România Liberã) lui HG, persoanã asupra cãreia suspectul a lãsat sã se creadã cã are influentã în mod indirect. De asemenea, parchetul în acest referat face referire la probele în sustinerea acestei situatii de fapt prezentatã, declaratiile martorilor audiati SG, PCM, PV, a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada 23.08.2013-5.02.2014 de cãtre SG, si PA, se face trimitere si la înscrisurile comunicate de ANI, înscrisurile comunicate de Banca Comercialã Românã iar pe final se aduce la cunostintã cã toate aceste mijloace de probã - acele declaratii de martori si relatiile de la ANI si BCR se coroboreazã cu procesele verbale de redare a înregistrãrilor ambientale audio, a discutiilor purtate de PCM, SG si PV si AI, în zilele de 29.06.2017 - 1.07.2017, se face o redare a acestor convorbiri“, conform instantei. S-au adus la cunostintã si apãrãrile formulate de cãtre inculpat prin declaratia datã la parchet prin care se aratã faptul cã nu a luat nici o sumã de bani si nici nu avea cum sã intervinã la presedintele ANI întrucît nu-l cunostea, însã parchetul apreciazã cã în cauzã se poate dispune arestarea preventivã deoarece rezultã suspiciunea rezonabilã cã a fost sãvîrsitã infractiunea de coruptie, aspru pedepsitã de lege. S-a mai invocat si necompetenta teritorialã a Tribunalului Bacãu, de cãtre apãrãtorul lui Ionel Arsene, care ar fi vrut ca dosarul sã ajungã la instanta supremã, însã exceptia a fost respinsã ca nefondatã si s-a trecut la prezentarea propunerii de arestare formulatã de procurori, urmatã de pledoaria avocatilor.

Procurorul DNA a invocat pericolul social ca motiv de arestare

La sedinta de judecatã procurorii anticoruptie au arãtat cã sînt îndeplinite conditiile pentru luarea mãsurii arestãrii preventive fatã de Ionel Arsene, existînd suspiciunea rezonabilã cã inculpatul a sãvîrsit infractiunea retinutã în sarcina sa iar acest lucru rezultã din coroborarea declaratiei martorului denuntãtor Stefan Gheorghe, a proceselor verbale de redare a dialogurilor ambientale purtate în perioada iunie - noiembrie 2017, a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada august 2013 - februarie 2014, a înscrisurilor comunicate de Agentia Nationalã de Integritate, BCR, Primãria Icusesti si Izopoint precum si declaratiile martorilor. „A doua conditie care trebuie sã fie îndeplinitã pentru luarea mãsurii este aceea ca infractiunea de care este acuzat inculpatul sã fie una dintre cele enumerate de disp. art. 223 al. 2 Cod pr. penalã; se considerã cã aceastã conditie este în mod evident îndeplinitã, întrucât inc. AI este acuzat de comiterea infractiunii de trafic de influentã, de coruptie, infractiunea a cãrei limitã maximã este mai mare decît limita
prev. de lege de 5 ani. O altã conditie este aceea ca evaluarea faptei si persoanei inculpatului sã conducã la necesitatea luãrii mãsurii pentru înlãturarea unei stãri de pericol pentru ordinea publicã. Pericolul public concret a fost explicat în referat inclusiv prin practica Înaltei Curti de Casatie pe care a invocat-o în cauza BO cînd aceastã mãsurã preventivã a fost luatã la un interval de 8 ani dupã data sãvârsirii faptei. Au prevalat, astfel cum a motivat instanta supremã, calitatea inculpatului, rezonanta socialã a faptei, suma care constituie obiectul infractiunii de coruptie în defavoarea lipsei de antecedente penale si a vechimii faptei de care era acuzat. Necesitatea luãrii acestei mãsuri rezultã si în urma evaluãrii persoanei inculpatului din perspectiva mobilului avut la comiterea infractiunii. Astfel, probatoriul administrat relevã cã AI a primit suma de 100.000 euro în scopul de a face demersuri în vederea înlãturãrii din functia publicã detinutã de cãtre TC la acea datã - presedintele Consiliului Judetean Neamt - prin folosirea unei institutii a statului respectiv ANI chiar inculpatul fiind cel care a afirmat cã: „banii au fost pentru ca sã-l execute cineva pe ãla, pe C“. Ori folosirea acestei institutii pentru înlãturarea unui adversar politic relevã din punctul de vedere al parchetului o periculozitate deosebitã chiar dacã un asemenea mod de actiune este afirmat de cãtre inculpat iar mobilul acesta îl putem caracteriza ca fiind unul josnic. Ultima conditie pentru luarea mãsurii solicitate se referã la necesitatea asigurãrii bunei desfãsurãri a procesului penal, astfel cum aceasta este definitivã de art. 202 cod pr. penalã. Astfel, cum a retinut si instanta supremã în practica invocatã gradul de pericol social extrem de ridicat al unei infractiuni dedusã din modalitatea de concepere, functia de înaltã demnitate publicã detinutã de inculpat în exercitiul cãreia a sãvîrsit actul de coruptie, nivelul si natura folosului injust urmãrit impune luarea mãsurii arestãrii preventive întrucît este singura aptã a asigura realizarea scopului prev. de art. 202 al. 1 Cod pr. penalã, respectiv buna desfãsurare a urmãririi penale si implicit a procesului penal. Pentru aceste motive, întrucît apreciazã cã sunt îndeplinite conditiile cumulative prevãzute de codul de pr. penalã, astfel cum s-a arãtat pe larg si în cuprinsul referatului întocmit, solicitã arestarea preventivã pentru o perioadã de 30 de zile a inculpatului AI“, se aratã în încheierea pronuntatã de Tribunalul Bacãu.

Avocatul: „Dl. A nu are nici o legãturã cu fapta imputatã“

Apãrãtorul lui Arsene a cerut judecãtorilor sã respingã propunerea de arestare preventivã deoarece este nemotivatã. „În primul rînd apreciazã cã sustinerea procurorului în sensul cã inc. A ar fi primit suma de 15.000 euro nu poate fi primitã, acestea fiind doar opiniile Parchetului. Rezultã în mod indubitabil cã dl. A nu are nici o legãturã cu fapta imputatã. Rezultã cã Parchetul în general interpreteazã în mod diferit fatã de apãrare situatiile de fapt, în realitate nu se discutã vinovãtia inculpatului, nici mãcar nu ar trebui sã vorbim de fondul cauzei. Considerã cã referatul cu propunerea de arestare preventivã este nemotivat pentru cã nu se artã de ce se impune, care este pericolul concret pentru ordinea publicã. A se solicita arestarea preventivã a unui om care nu poate fi catalogat infractor pentru o suspiciune care rezultã din denuntul unei persoane care ea însãsi a avut probleme penale trebuie analizat sub rezervã. Apreciazã cã orice denunt trebuie analizat foarte realist si în loc sã se administreze probe atît în favoarea cît si în defavoarea inculpatului, nu se întîmplã nimic altceva decît se trece automat la precizarea cã se solicitã arestarea preventivã pentru asa zisã sãvîrsitã faptã de 7-8-10 ani. Parchetul cînd a solicitat arestarea preventivã trebuia sã vinã cu probe din care sã rezulte pentru ce se impune arestarea preventivã, inculpatul zãdãrniceste sau ar încerca sã zãdãrniceascã urmãrirea penalã, se impune arestarea preventivã deoarece din probele pe care le reliefeazã doreste sã se sustragã de la urm. penalã sau de la judecatã sau cã pregãteste sãvîrsirea unei alte infractiuni. În realitate nu avem nici o probã din care sã rezulte toate aceste lucruri, în lipsa acestor probe si se stie foarte bine cã CEDO a condamnat inclusiv Statul Român de foarte multe ori. Pericolul social abstract trebuie sã fie real, imediat, dovedit si din aceastã perspectivã solicitã a se observa cã cererea parchetului este total nefondatã. Pipãind fondul cauzei, Parchetul încearcã sã ne inducã în eroare, cã la fl. 9 al. 2 se sustine faptul cã martorul PV a afla atît de la PC cît si de la GS cã acesta a primit suma de bani. De fapt acest martor nu a aflat cã dl. A a primit suma de bani, ci acest martor a aflat pozitia si sustinerea complet necuvenitã a lui GS. Solicitã a se mai observa cã au fost transcrise convorbirile telefonice acestea fiind înregistrate în baza mandatelor de supraveghere din care rezultã interesul comun al celor trei GS, AI si P, aceste convorbiri fiind interceptate si înregistrate în baza mandatelor de supraveghere în ds. 347/P/2013 al DNA - Structura centralã iar din aceste interceptãri rezultã interesul comun al celor trei si demersurile fãcute pentru îndepãrtarea din functia publicã a lui CT, faptul cã acestia stabileau întîlniri, erau revoltati cã institutiile statului nu actioneazã si nu dau curs sesizãrilor care îl vizau pe CT.

„Curat, elegant în fata judecãtorului este chiar AI“

În încheierea de sedintã a instantei de la Tribunalul Bacãu se mai aratã cã apãrãtorul acuzatului „considerã cã nu se poate dispune arestarea unui om pe baza aprecierilor procurorului, aprecierea se bazeazã pe probe si solicitã a nu se dispune o mãsurã preventivã care îi vizeazã drepturile fundamentale; Întîi sã se emitã rechizitoriul, sã fie sesizatã instanta de judecatã si apoi vom vedea dacã dl. A va fi considerat vinovat. Solicitã în principal respingerea cererii de arestare preventivã întrucît nu se impune, pãrîndu-i-se exagerat chiar si un control judiciar pentru cã orice altã mãsurã preventivã ar presupune a obliga, a impune niste restrictii lui AI, inclusiv de a nu lua legãtura cu pãrtile din dosar. În mod clar nu se impune nici controlul judiciar, deoarece în mod cert AI nu ar lua legãtura cu pãrtile din dosar fiind constient cã oricînd s-ar putea impune arestul preventiv, fiind singurul si primul care este interesat a dovedi nevinovãtia - curat, elegant în fata judecãtorului este chiar AI. Dacã totusi instanta considerã cã se impune o mãsurã preventivã mai putin drasticã decît arestul preventiv solicitã mãsura controlului judiciar întrucît el locuieste la Tg. Neamt, majoritatea timpului îl petrece la Bucuresti, iar aceastã mãsurã a controlului judiciar cu obligarea de a nu pãrãsi teritoriul României ar fi mai mult decît suficientã“, conform sursei citate. Avocatul a fãcut trimitere la versurile lui Arghezi, considerînd cã parchetul prin referatul cu propunere de arestare dintr-o însãilare a unor elemente disparate de fapt si de drept si din depozitiile unor martori a cãror credibilitate este grav pusã sub semnul îndoielii, încearcã sã construiascã o acuzatie penalã si apreciazã cã nici mãcar n-au reusit sã treacã de primul pas necesar în constructia unui referat cu propunere de arestare preventivã, respectiv probe care sã sustinã o suspiciune rezonabilã, nu una care sã existe sau sã preexiste la nivel de perceptie sau la nivel de prezumtie ci o suspiciune rezonabilã bazatã pe probe. „Vom observa în primul rînd cã se caleazã întreaga probatiune si întreaga constructie logico-juridico a parchetului, pe predarea de cãtre GS, denuntãtor în cauzã, respectiv primirea de cãtre AI a unei sume de 100.000 euro, însã nu se caleazã probatiunea în niciun chip pe afirmarea acelei influente realã sau imaginarã, însã nu existã nici o probã pe afirmarea vreunei influente de cãtre AI. Pe afirmarea unei influente de cãtre AI avem o singurã chestiune - denuntul lui GS, celebrului P, care a împînzit tara cu denunturi. El spune o poveste care nu este confirmatã nici de proprii martori propusi, nici de probele obiective administrate - acele probe înregistrate în mediul ambiental, fiind necesar sã se aplice de cãtre instantã principiul testis frulis, testis nulis, pentru cã pe chestiunea aceasta nu avem decît o singurã mãrturie aceea a unui denuntãtor nesustinutã de cãtre nimic altceva. Sã ne întoarcem la contextul pe care parchetul ni-l expune: acela cã HG ar fi fost numit sef ANI de cãtre PSD si sustinut în aceastã functie din 2013. Minciunã pentru cã HG a fost secretar general al ANI din în perioada 2008 - martie 2012 numit de cãtre Guvernul Aliantei în 2008 si de la 1.04.2012 în plinã guvernare PDL Boc, numit presedinte general al ANI ca urmare a încetãrii mandatului ex-presedintelui M. Aceasta este realitatea cu sustinerea PDL. De ce ar fi avut nevoie si cum ar fi avut nevoie unul dintre liderii nationali ai PDL la acea vreme de dl. AI, deputat de Neamt dintr-un partid adversar, sã facã interventii la o persoanã pe care ei însisi o numiserã în acea functie nu ne poate explica Ministerul Public sub nicio formã; însã iatã cã însãileazã aceastã minciunã cã exista o cercetare pe rolul ANI care-l viza pe CT este adevãrat, dar din nou, aceastã cercetare ANI începutã la 16.11.2010 în plinã guvernare PDL al cãrei vicepresedinte si lider national era acelasi denuntãtor HGS.

„O însãilare a unor evenimente bazate pe denuntul unui personaj care a fãcut multiple denunturi“

La fel de adevãrat din înscrisurile de la ANI sînt cã AI a fãcut ceea ce un cetãtean de bunã credintã care crede cã o persoanã se aflã în stare incompatibilitate sesizeazã ANI prin sesizare oficialã înregistratã pe 11.06.2014 si 1.10.2014, sesizarea a fost adresatã unui organ ANI, DNA sau ori care alt organ din tara asta - poate reprezenta o infractiune cu sigurantã nu. Se redau ulterior tot felul de documente si discutii ambientale si face trimitere la documentele de la BCR, care atestã împrejurarea cã între 19.11.2011 si 1.10.2013 martorul SG, fiul lui GS, nu a accesat cutia de valori de la BCR. Ori, BCR ne spune cã în perioada 9.11.2011 - 1.10.2013 SG nu a fost acolo, ce denuntã tatãl sãu? - cã în vara lui 2013 ceea ce confirmã si SG, asadar, în perioada în care martorul nu a fost acolo ar fi luat 100.000 euro din cutia de valori. Cu privire la înregistrãrile ambientale si depozitiile martorilor, avem pe PV, care este actualmente prefect si vom observa cã avem în cauzã niste persoane, GS, PV, P. - concubina lui GS, care tot vorbesc în dosar de trucarea, aranjarea unor lucrãri publice pe la o Primãrie Icusesti. Avem niste persoane care discutã despre
manevrarea unor proceduri de achizitie publicã si care ar fi niste
martori credibili. Apreciazã cã aceste ambientale au fost fãcute cu sprijinul dnei P si considerã cã Parchetul nefiind investigator de profesie a scãpat si niste „vrãbiute“, care demonteazã efectiv pozitia Ministerului Public si ne aratã faptul cã era o întelegere de casã a lui GS cum sã facã rost de 100.000. Crede cã dl. A a fost victima unui santaj si dacã a fi fost avocatul lui anterior sau l-ar fi contactat cu privire la aceastã chestiune, l-ar fi sfãtuit sã facã plîngere penalã pentru santaj împotriva lui GS si a acestor persoane. Se mai aratã cã avem o însãilare a unor evenimente bazate pe denuntul unui personaj care a fãcut multiple denunturi pentru care s-au dat achitãri în instante, sustinute de fiul lui si de concubinã si zice Ministerul Public, sustinute de ambientalele, de cãtre acest domn Pa, dar, Pa care ne spune cã el nu stie, cã nu existã, cã P nu i-a spus asa ceva. Ministerul Public încearcã o însãilare de date si elemente disparate“, a arãtat apãrãtorul în fata judecãtorilor. „De asemenea, avem o ambientalã din 23.09.2017 înte dl. Pa si dl. S, în care pozitia subiectivã a dlui S nu este aceea cã cere înapoi ceva ce i s-ar fi cuvenit, o sumã pe care el a cerutã si în aceastã ambientalã el se plînge lui Pa cã este la necaz, cã-i trebuie bani sã plãteascã prejudiciul, cu totul alte motivatii decât cele exhibate initial. La 22.11.2017 dl. A afirmã într-o ambientalã fatã de Pan cã el nu are nicio datorie la el, aceasta este pozitia subiectivã si apreciazã cã nu avem niciun fel de probã care sã sustinã suspiciunea rezonabilã a comiterii infractiunii de trafic de influentã. Considerã cã nici mãcar acea presupusã remitere a sumei nu este probatã, pe lîngã chestiunea cu BCR, fiul lui GS nu a vãzut momentul presupusei remiteri, presupusa remitere este tot între aceleasi douã personaje si probatã exclusiv pe baza aceluiasi denunt al denuntãtorului GS.
În al doilea plan, considerã cã riscul sustragerii inculpatului de la
urmãrire penalã sau riscul comiterii unei noi infractiuni - nu le-a
explicat Ministerul Public, nu si-a bazat propunerea de arestare
preventivã pe asta, ci îsi bazeazã propunerea de arestare preventivã,
pe douã chestiuni: pe buna desfãsurare a instructiei penale si pe
pericolul public. Apreciazã cã mãsura privãrii de libertate nu este necesarã, nu este nici proportionalã cu scopul urmãrit, nu este verificatã nici în baza principiului subsidiaritãtii si nu existã probe care sã sustinã o astfel de suspiciune rezonabilã. Inculpatul AI, avînd cuvîntul solicitã eliberarea din arest deoarece nu a sãvîrsit aceastã presupusã infractiune, nu are nici o datorie, nu a luat niciodatã bani de la acest domn S, este un denunt mincinos si calomnios si crede cã chiar va face o plîngere pentru santaj“, conform instantei. În editia de mîine vom publica motivele pentru care instanta nu a admis cererea de arestare preventivã.

Articol afisat de 6384 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Gabi MUNTEANU)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra întregului continut al acestui site apartin în totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalã sau partialã a materialelor este permisã numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective