Pe Valea Muntelui seceta �nc� d� fiori
• localnicii din zona de munte a judetului s�nt �nc� afectati de secet� • desi a nins mult si z�pezile s-au mai topit, p�nza freatic� nu a crescut • muntenii s�nt nevoiti s� topeasc� z�pad� pentru ei si pentru ad�patul vitelor • „Am avut noroc c� om�tul pe aici a fost curat, iar prin fierbere nu ne-a fost fric� de vreo boal�“, ne-a spus o s�teanc� din Poiana Teiului • Seceta din toamna trecut� si-a pus amprenta cu v�rf si-ndesat pe zona de munte, efectele ei fiind resimtite si acum. Oamenii satelor de pe v�ile Bistritei si Bicazului au suferit toat� iarna de lipsa apei din f�nt�ni si chiar din retelele de aductiune, acolo unde acestea au existat. Stratul de z�pad�, care a fost destul de ambundent �n aceast� iarn�, spun localnicii, nu va putea acoperi deficitul mare al apei din sol. Asa c� nici p�nza freatic� nu va reusi s� urce �n altitudine p�n� la nivelul de normalitate. Aceeasi secet� a f�cut ca nivelul apei din Lacul Bicaz s� coboare mult sub nivelul mediu al unor ani obisnuiti si o dat� cu acest fenomen s-a produs si sc�derea nivelului p�nzei freatice �n zonele limitrofe. Prim�vara lui 2012 �si face cu greu loc printre n�metii iernii, mai ales �n zone ferite, acolo unde soarele nu are c�mp deschis spre a-si trimite razele d�t�toare de lumin� si oarece c�ldur�. Muntenii �n v�rst� �si reamintesc tot mai mult seceta anilor ‘46 - ‘47, c�nd au tr�it adev�rate drame, sper�nd totusi ca m�car �n al doisprezecelea ceas Dumnezeu s� �i ajute cu ploi, at�tea c�te trebuie p�m�ntului pentru a-si reveni la normal. „F�nt�nile ne-au secat �nc� din toamn�. Peste iarn� a nins, om�tul se duce, dar apa-n f�nt�ni nu se cunoaste. Am 80 de ani, dar parc� asa secet� n-am �nt�lnit. Nici �n ‘46 parc� n-a fost ca acum. Desi s�nt bolnav am fost nevoit s� investesc pentru a bate teav� si a aduce ap� �n gospod�rie. Si nici asa n-am rezolvat problema p�n� la cap�t. O zi este, alta nu-i... Uite-asa se misc� apa, c�nd sus, c�nd jos. Asta este! Cum o vrea Dumnezeu...“, ne-a povestit Neculai Obreja din satul Ticos, comuna Bicazu Ardelean. Cu lipsa apei �n toiul iernii s-au confruntat si oamenii satelor Hangu, Poiana Teiului, Farcasa si lista ar putea continua. Gospod�rii �ntregi si-au asigurat pe timpul iernii apa pentru prepararea hranei sau ad�patul animalelor din curti, prin topirea z�pezii.
„Anu’ trecut am mai dus-o, da’ anu ista dac� treaba nu se �ndreapt�, �i vai de noi si de animalele noastre!“
„Am avut noroc c� om�tul pe aici a fost curat, iar prin fierbere nu ne-a fost fric� de vreo boal�. Da’ ce s� fi f�cut, c� nu puteam s� c�r�m de la p�r�u sau din Bistrit�, c� apa era �nghetat�. Trebuia s� facem copc� si s� scoatem cu g�leata. Era si periculos si departe de cas�. Acum, chiar dac� s-o mai topit z�pada, ap� tot nu avem, numai c� vitele le ducem la p�r�u si asta ne-o f�cut s� mai sc�p�m de-o grij�. Da-i secet� mare! Poate dac� o s� mai plou� acum �n prim�var�, s� mai sc�p�m“, a afirmat una din gospodinele din Poiana Teiului.
Aceeasi poveste si prin satele comunei Hangu, mai ales acolo unde gospod�riile s�nt c�t�rate pe dealuri. Si asta, �n pofida faptului c� administratia local� a f�cut o treab� gospod�reasc� investind multi bani �n aductiunea apei �n majoritatea caselor. „Cu seceta nu te pui. Poti s� ai retea peste retea. Scade p�nza de ap� din p�m�nt, mor izvoarele si sta-i si-astept� mult si bine... N-o fost r�u c� s-o f�cut, da’ de unde s� stii c� vine seceta? �n iarn� am f�cut si noi ca toat� lumea. Am mai c�rat ap� din p�r�u bidoanele, cu butoiul, dar am mai si topit z�pad�, mai ales pentru vite. S� vedem ce-o mai fi �n prim�var�. C�t despre topirea z�pezii, nici nu se cunoaste, c� seceta a fost prea mare �n toamna trecut�“, a declarat un gospodar de pe Audia Hangului, a c�rei gospod�rie se afla suit� pe coama unui deal, la vreo 50 de metri de drumul comunal. Revenind la nivelul lacului de la Bicaz, martorii zonei riverane afirm� c�, dup� �nregistr�rile consemnate „b�beste“ de-a lungul celor 60 de ani de experient�, lacul scade �ndeobste �n fiecare an din august p�n� spre sf�rsitul lui februarie. Asa c� acum sper� din tot sufletul s� se revin� la oarecare normalitate din punct de vedere hidrologic. „Amplitudinea absolut� care s-a �nregistrat �n cel mai secetos an, 1974, a fost de 33 metri, reprezent�nd o treime din ad�ncimea maxim� a lacului. Se pare �ns� c� anul acesta, cu toat� seceta, nu s-a dep�sit recordul de atunci. Sper�m c�t mai repede la o revenire la normal“, a spus Gheorghe Ciucanu, din comuna Ceahl�u. P�n� una-alta, muntenii o duc greu cu apa. N�dejdea lor este numai la Dumnezeu de la care cer �ndurare �n a le ostoi setea. „C� nu de alta, da’ st�m cu lacu-n coast� si noi suferim de lipsa apei. Unde s-o mai pomenit?“, a afirmat Vasile C�dere din Buhalnita, comuna Hangu, de la care aveam s� mai afl�m una: „Mai s�nt c�teva luni si suim animalele-n munte. M� �ntreb cum o s� stea la st�n� dac� n-o fi ap�. Anu’ trecut am mai dus-o, da’ anu ista dac� treaba nu se �ndreapt�, �i vai de noi si de animalele noastre!“.
|