Dic�ionar diabolic: CORUP�IA # abuz de putere
Desfr�nare, depravare
Toat� lumea vorbe�te despre corup�ie, este un cuv�nt omniprezent �n media. B�nuind c� aceia care vorbesc despre acest flagel chiar �tiu despre ce vorbesc, ne cerem scuze dac� �i vom plictisi cu o serie de explicit�ri �i chiar cu maniera noastr� de a aborda, „b�be�te“, subiectul. Etimologic, cuv�ntul corup�ie deriv� din latinescul „coruptio-omnis“ �i �nseamn� stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie, desfr�nare, depravare.
Ast�zi, pentru a oferi o defini�ie contemporan�, corup�ia este perceput� de c�tre majoritatea segmentelor popula�iei ca un fenomen deosebit de grav �i periculos, ce submineaz� structurile de putere �i autoritate, �i care se refer�, mai ales, la darea �i luarea de mit�, primirea de foloase necuvente �i traficul de influen��, infrac�iuni �n care s�nt implica�i demnitari sau fo�ti demnitari, reprezentan�i ai Guvernului, parlamentari, magistra�i �i cadre din institu�iile care trebuie s� apere legalitatea (Poli�ie, Garda Financiar�, etc). Normal c�, din aceast� cauz�, asist�m, �n r�ndul popula�iei, la o percep�ie negativ� asupra credibilit��ii institu�iilor publice.
Profitul �i puterea
Obiectivele corup�iei s�nt duble: profitul �i puterea, ceea ce se poate realiza numai prin infiltrarea �n structurile de stat �i utilizarea canalelor interna�ionale. Influen�a banului �n via�a politic� devalorizeaz� rela�ia dintre cet��ean �i ale�ii s�i, descurajeaz� �i sl�be�te func�ionarul, incit�ndu-l la corup�ie. Iat� un exemplu semnificativ: finan�area partidelor politice. De�i legisla�ia actual� nu reglementeaz�, �n mod expres, modul de finan�are al partidelor politice, o activitate ilicit� �n acest domeniu ar putea fi pedepsit� ca infrac�iune, posibilitate prev�zut� de legisla�ia electoral� �n vigoare. V� spune ceva acest exemplu?
Pe de alt� parte, actele de corup�ie se comit cu prilejul derul�rii contractelor de aprovizionare tehnico-material�, organiz�rii �i desf�ur�rii procesului de privatizare, prin eludarea (cu scuze: m�n�rirea) procedurii licita�iilor, �ntocmirea documentelor de v�nzare-cump�rare cu diminuarea valorii activelor, �nchirierea �i darea �n loca�ie de gestiune a spa�iilor comerciale, condi�ionarea livr�rilor de materii prime, materiale �i produse finite, acceptarea la livrare a unor produse de proast� calitate, eliberarea preferen�ial� a unor licen�e de import-export, folosirea unor fonduri bugetare �n alte scopuri, neaplicarea regimului vamal �i altele? Care altele? Multe altele...
S�racii �i boga�ii
F�r� discu�ie, CORUP�IA �ncepe s� fie privit� ca o stare care se identific�, din p�cate, cu �ns�i criza societ��ii rom�ne�ti, o stare institu�ionalizat� �n structurile �i mecanismele sistemului social, economic, politic �i juridic, ceea ce determin� o polarizare rapid� a societ��ii: pe de o parte cei s�raci, care formeaz� marea majoritate a popula�iei �i care continu� s� cread� �n moralitate �i legalitate, iar pe de alt� parte cei boga�i, printre care se num�r� �i cei favoriza�i la putere, care ignor� normele morale �i legea, folosind pentru realizarea propriilor interese c�i ilicite, printre care, �n primul �i �n primul r�nd, corup�ia. Despre cei boga�i, putred de boga�i, vom mai spune, parodiind un proverb: „Bogatu nu'i bogat destul/ Dac� nu e �i fudul!“. Vile, ma�ini, femei de Playboy, aruncat cu bani �n maneli�ti, scuipat ziari�ti, �n fine, Rom�nia este a lor, cu tot cu ou�.
Ca s� ne �ntoarcem la un limbaj colocvial: ca fenomen social, corup�ia reprezint� expresia unor manifest�ri de descompunere moral� �i degradare spiritual�, �ntruc�t implic� deturnarea �i folosirea avutului public �n interes personal, ocuparea unor func�ii publice prin rela�ii preferen�iale, ob�inerea unor avantaje materiale pentru �ndeplinirea obliga�iilor de serviciu, �ncheierea unor afaceri �i tranzac�ii prin eludarea normelor morale �i legale. Am subliniat acest fragment fiindc�, poate, �nt�mpl�tor, v� spune ceva despre ce �nseamn� corup�ia.
Cele zece pl�gi biblice
Chiar dac� pentru titlul de rubric� am folosit, oarecum impropriu, celebra carte a lui Jacques Collin de Plancy, „Dic�ionar diabolic“, ap�rut� la Paris �n 1825, unde nu e nici urm� de „corup�ie“, prea sun� bine, prea se potrive�te cu inten�ia noastr� de a alc�tui un fel de dic�ionar cu echivalentul modern al celor zece pl�gi biblice, care s�nt tot at�tea pl�gi ale planetei: comer�ul cu droguri, frauda, traficul de arme, contrafacerile �i pirateria, contrabanda cu �ig�ri, prostitu�ia, emigrarea ilegal�, furtul de ma�ini, traficul ilegal de de�euri �i terorismul. Toate fiind terenuri ideale pentru aceast� Coan� Mare a abaterilor de la lege, pe numele ei Corup�ia.
Onoruri, titluri, publicitate
�n esen��, corup�ia reprezint� un abuz de putere �n scopul ob�inerii de avantaje materiale sau alte foloase (onoruri, titluri, publicitate, exonerare de r�spundere), un banal contract ilicit care ac�ioneaz� conform principiului din dreptul roman „DU UT DES“ (��i dau ca s�-mi dai) care se desf�oar� �n condi�ii de clandestinitate �i confiden�ialitate. E simplu, nu? Toat� lumea �tie ce �nseamn� corup�ie, a�a c� m� scuza�i dac� v� plictisesc. Oricum, vom continua.
|