Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2005
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Regionale 24 Septembrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Ac�iunea „Gaterul“ �i jaful �n regim silvic

Calamit��ile diluviene rezultate �n urma potopului de ape din acest an nu au reu�it dec�t par�ial s� deschid� ochii na�iunii asupra nes�buin�ei �i rapacit��ii prea-proaspe�ilor re�mpropriet�ri�i cu fond forestier, dar �i asupra comportamentului feudal al Regiei Na�ionale a P�durilor, �n ce prive�te modul cum aceasta �n�elege s� gestioneze t�ierile forestiere. Sub aparen�a unei rigurozit��i privind reglementarea exploat�rii p�durilor �n regim silvic, se ascunde una din cele mai oneroase afaceri, ridicat� la rang de jaf na�ional, a c�rei efecte imediate au fost dezgolirea mun�ilor �i apari�ia peste noapte a unei caste de „baroni ai lemnului“, plasa�i aleator prin satele �i ora�ele montane. Cum �n jungl� orice st�rv devine imediat �inta devoratorilor carnivori, �n Rom�nia p�durea a devenit prad� u�oar� pentru „devoratorii forestieri“, o nou� specie ap�rut� dup� 1990, c�nd orice regul� de protec�ie a fondului forestier a fost taxat� ca fiind „comunist�“ �i, pe cale de consecin��, desfiin�at�.
P�durea a ajuns locul de agrement al bezmeticilor cu drujbe pe um�r, unde se taie �n dev�lm�ie, sub privirile suspect de �ng�duitoare ale p�durarilor, care supravegheaz� totdeauna locul dup� ce a ajuns �n faza de cioate.
Dup� t�iere, urmeaz� al doilea val, �n care tractoarele intr� �i scot lemnul la margine, l�s�nd p�durea devastat�, ca dup� cataclism, cu r�ni ad�nci de hoga�e oribile, definite pompos „drumuri forestiere“, pentru care se �nghit sume astronomice din taxa de peisaj.
Ca dup� orice pr�p�d, locul r�m�ne pustiu, �i de vie�uitoare, �i de vegeta�ie, pentru ca la prima ploaie mai serioas� totul s� o ia la vale.
�n lini�tea care se las� dup� trecerea „devoratorilor forestieri“, se mai aud doar boc�niturile din vale, de la cabanele faraonice pe care �i le construiesc func�ionarii silvici ai Romsilvei.
�n timp ce ochiul selectiv al silvicultorilor scruteaz� p�durea pentru a depista noi parchete de scarificat, „baronii forestieri“ �i dirijeaz� convoaiele de bu�teni c�tre gatere sau export, aten�i la telemobile, pe unde vor fi informa�i despre noi licita�ii de mas� lemnoas�.
Aceasta este �n mare imaginea a ceea ce �nseamn� „exploatarea p�durilor �n regim silvic“ �n Rom�nia.
Jaful forestier post-revolu�ionar nu este cu nimic mai prejos dec�t cel antebelic, c�nd, cu ocazia faimoaselor „curbe de sacrificiu“ impuse de criza din '29-'33, lucr�torii silvici au fost singurii care au acceptat s� lucreze f�r� salariu.
Calamit��ile cauzate de ploile abundente din acest an s�nt, �n mare m�sur�, consecin�a defri��rilor forestiere realizate f�r� nici o noim� �n ultimii ani. P�truns� de importan�a justific�rii pagubelor imense produse de alunec�rile de teren �i inunda�ii, actuala putere, a ini�iat faimoasa Ac�iune „Gaterul“, pe al c�rei efect de sonorizare �i imagine mediatic�, ministrul p�durilor, Gheorghe Flutur, conteaz� foarte mult. Domnul Flutur, gure� de altfel, vrea astfel s� conving� na�iunea c�, dac� controleaz� ce se �nt�mpl�, prin vale, pe la gatere, ne poate convinge c� astfel de�ine controlul �i asupra a ceea ce se �nt�mpl� mai la deal, �n p�dure.
Sper s� nu fim lua�i de imbecili, pentru c� problema �n discu�ie, privind jaful forestier, are trimiteri exprese la exploatarea forestier� �i nu la prelucrarea lemnului, care este doar efectul. �n premier� mondial�, Romsilva caut� s� rezolve cauza amend�nd efectul.
Ac�iunea „Gaterul“, �n ce prive�te dezastrul fondului forestier, care d� semne de accentuare, nu este dec�t o perdea de fum declan�at� de actualii �efi ai Romsilva, �n frunte cu ministrul respectiv, pentru a nu se extinde anchetele �n zona exploat�rii p�durilor. Exist� un mare interes, acela de a nu deranja cu nimic pe „devoratorii forestieri“, care rezist� sub toate regimurile, ace�tia neav�nd o culoare politic� definit�.
Nici domnul ministru Flutur nu are interes s� se extind� anchetele �n p�dure, el personal av�nd dosare penale privind devastarea Codrilor Bucovinei, �nc� de pe vremea c�nd lucra la Direc�ia Silvic� Suceava.
A�a c� este mai bine s� control�m gaterele, d� bine la imagine, mai ales c� �i aici s�nt suficiente probleme care frizeaz� penalul.
Reglement�rile �n vigoare au stabilit c� pentru a face exploatare forestier� (cod CAEN 0201), un agent economic trebuie s� de�in� autoriza�ie eliberat� de Romsilva. De asemenea, dac� un agent economic vrea s� se ocupe de prelucrarea lemnului (cod CAEN 2010) trebuie s� aib� autoriza�ie emis� de aceea�i autoritate.
�n fiecare caz �n parte, fiind activit��i cu impact semnificativ asupra mediului, agentul economic trebuie s� de�in� �i o autoriza�ie de mediu, eliberat� de Ministerul Mediului �i Gospod�ririi Apelor, pentru fiecare parchet.
Revenind la exploatarea forestier�, �n jude�ul Neam� nu s-a emis nici o autoriza�ie de mediu, dar p�durea se taie �ntr-o veselie sub obl�duirea Direc�iei Silvice, care habar nu are de o asemenea reglementare.
La orice licita�ie de mas� lemnoas� afl�m cu surprindere c� Direc�ia Silvic� Neam� nu pretinde ca agentul economic (care poate fi �i nea Gheorghe!) s� fie autorizat pentru exploatarea forestier� �i s� aib� autoriza�ie de mediu. Dar dac� agentul economic dovede�te pe cuv�nt c� are o cioars� de gater sau o rabl� de circular, i se d� p�durea pe m�n� pentru h�cuire �n regim silvic.
Pentru a demonstra c� st� c�lare pe situa�ie, de la Ministerul Agriculturii �i P�durilor a pornit �n avalan�� Ac�iunea „Gaterul“, care nu are nici o tangen�� cu toate aceste aspecte.
Este bun� �i ac�iunea asta cu gaterele, dar pentru o cu totul alt� cauz�. �n Neam� s�nt �nregistrate la Registrul Comer�ului, p�n� �n iulie, 492 de societ��i autorizate pe puncte de lucru, pentru prelucrarea primar� a lemnului (cu gatere, circulare �i alte beschii �mprumutate peste gard).
�i �n acest caz, doar circa 200 de agen�i au autoriza�ii de mediu. �n schimb, to�i taie bu�teanul, cu ce pot, �n orice condi�ii, bani s� ias�. Iar zonele respective s�nt sufocate de mun�i de rumegu�, care polueaz� terenuri �i ape. Garda de Mediu, Agen�ia de Mediu, Apele Rom�ne s�nt autorit��i pe care problema rumegu�ului nu le creeaz� insomnii. Exist� o hot�r�re de guvern care impune „gateri�tilor“ s� �in� o eviden�� strict� asupra modului cum se face valorificarea rumegu�ului ob�inut, dar problema este sc�pat� total din m�n�. Acesta poate fi rostul Ac�iunii „Gaterul“.
Dar s� tr�mbi�ezi, cu surle �i tobe, c� prin Ac�iunea „Gaterul“ se urm�re�te eradicarea jafului PSD de prin p�durile patriei este o imbecilitate f�r� cusur, care dovede�te c�, �n ce prive�te problema �n discu�ie, r�m�ne vac� de muls pentru actuala Putere.

Articol afisat de 1658 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Interna�ionale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective