Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2005
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Regionale 30 Septembrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Reforma dup� B�sescu

Ideea pre�edintelui Traian B�sescu de a se renun�a la una din Camerele Parlamentului a enervat clasa politic� din Rom�nia, care �i a�a nu avea o rela�ie prea prietenoas� cu popula�ia.
Din toate sondajele de opinie, cu �int� pe clasa politic�, rezult� c� aceasta are nevoie, mai mult ca oric�nd, de o reform� �n toat� regula, care s� impresioneze electoratul �n asemenea m�sur�, �nc�t imaginea din negru s� devin� mai rozalie.
Dar se pare c� pre�edintelui nu-i pas� de reform�, ci de num�rul Camerelor la Parlament.
Constitu�ia nu-i las� pre�edintelui Traian B�sescu, flancat de cele dou� Camere ale Parlamentului, prea multe grade de libertate, ceea ce nu este pe placul acestuia, prea implicat la Cotroceni �n tulburarea apelor �n politic�, pentru a se mai ocupa �i de altceva.
Este greu s� de�ii controlul asupra a doi pre�edin�i de Camer�, care �i s�nt antipatici �i care nu-i sufl� �n bor�, pentru a modifica legea Referendumului, �i ca o �ncununare apoteotic�, �ns�i legea legilor, Constitu�ia, care ar putea fi remodelat� dup� pl�cerea de a mai candida pentru pre�edin�ie, de c�te ori vrea voin�a preziden�ial�.
Existen�a a dou� Camere legiuitoare blocheaz� din fa�� orice tentativ� de concentrare a puterii �n m�na Guvernului, dar �i a Pre�edin�iei, realiz�ndu-se acel echilibru at�t de necesar �ntre puterile statului.
Nu faptul c� Parlamentul are dou� Camere este problema Rom�niei, ci faptul c� pre�edintele Traian B�sescu este �ntr-un r�zboi permanent cu Guvernul, pe care vrea s�-l �in� cu �aua pe el.
Premierul nu vrea un Parlament unicameral, �tiind c� for�a celor dou� Camere poate constitui un scut protector pentru r�zboiul �ntre palate, scut pe care �i-l dore�te s�-l poat� m�nui mai eficient, pun�ndu-�i proprii oameni la conducerea celor dou� Camere.
Prin Parlament unicameral �i vot uninominal, Traian B�sescu se pronun�� abrupt �i f�r� subtilit��i �n favoarea reformei clasei politice, umbl�nd, f�r� s�-�i fac� probleme, pe c�r�ri l�turalnice, care �n realitate �l indep�rteaz� de acest scop.
De-a lungul veacurilor s-a dovedit c� aceast� hulit� clas� politic� are capacitatea de a se reproduce dup� fiecare regim politic �i c� este prea pu�in reformabil�, ca de altfel �ntreaga societate.
�i �n anii „socialismului atotbiruitor“ s-a �ncercat abordarea aceluia�i subiect, sub teza „cre�rii omului de tip nou“, care �n zilele noastre a fost reformulat�, �n pas cu vremea �i cu vocabularul, �n „reformarea clasei politice“.
Buna guvernare a treburilor ob�tii nu poate fi condi�ionat� �n totalitate de calitatea oamenilor, care sub orice regim ar fi, se dovedesc a fi �n esen�� aceea�i sau asem�n�tori.
Buna guvernare este condi�ionat� �n mod contestabil de calitatea legilor �i a institu�iilor statului, respectiv de performan�ele statului de drept.
Desigur, statul de drept, ca �i Parlamentul, s�nt inova�ii de sorginte burghez�, care la vremea respectiv� au fost at�t de seduc�toare, �nc�t au convins popoarele �n a renun�a la exerci�iul puterii descre�ionare a elitelor feudale.
Amenin��nd cu sub�ierea consistent� a Parlamentului, ca solu�ie cantitativ� de a produce salturi calitative, Traian B�sescu nu face dec�t s� �ubrezeasc� forul legislativ �i, pe cale de consecin��, s� afecteze pe termen lung, calitatea legilor emise de aceast� institu�ie, singura dealtfel h�r�zit� pentru aceast� oper�.
Amenin��nd cu referendumul pe tema unicameralit��ii, Parlamentul, �i a�a prost v�zut, devine prad� u�oar� pentru demolatorii de profesie �i iubitorii de putere, dictatori �i autocra�i. Masele s�nt �n stare s� devoreze tot ceea ce nu se poate atinge sau este de sorginte burghez�.
Parlamentul este templul democra�iei �i al libert��ilor colective �i, �n esen��, trebuie perfec�ionat ca institu�ie, �i nu redus.
C�nd puterea devine discre�ionar� �i arogant�, doar �n Parlament se mai poate coagula o rezisten��. Nimeni nu a putut pune p�n� acum c�lu� �n gura parlamentarilor, mai ales celor din opozi�ie.
A prefera un Parlament unicameral, mic �i ieftin, este un deziderat, preluat populist, dar nu dezinteresat de c�tre pre�edintele Train B�sescu, care poate dovedi eficien�a financiar� a propunerii �ncep�nd cu mic�orarea num�rului de c�lu�e necesare.
Parlamentul este singurul loc �n care nimic nu func�ioneaz� f�r� negocieri �i dezbateri interminabile, f�r� comunicare �i f�r� a exista darul �i r�bdarea de a asculta p�rerea celuilalt, ceea ce pare de ne�n�eles pentru cei din afara lui.
Parlamentul este singurul loc unde toate comunit��ile se pot pronun�a f�r� rezerve �i unde nu exist� bariere �ntre aceste comunit��i, de nici o factur�.
Principiile de organizare �i costurile unei astfel de institu�ie trebuiesc ra�ionalizate permanent, cu acest lucru s�nt de acord to�i.
Partidele politice, cele care au avut ceva de spus �n Rom�nia �i au ob�inut audien�a necesar�, au �n Parlament tribunele necesare pentru a se exprima c�t mai bine �i a ac�iona �n domeniul legislativ. Este un privilegiu democratic, pe care Constitu�ia l-a consfin�it cu generozitate. A reduce aceste tribune, �n condi�iile �n care prin vot uninominal, �n realitate, trebuie �nmul�ite, este un indicator involut, pe care Cotroceniul �l abordeaz� ca pe steagul care avertizeaz� prezen�a ciumei la bordul unei nave �n larg.
Prin unicameralism, Rom�nia s-ar �nscrie automat �n r�ndul ��rilor mici din Europa, p�r�sind grupa mare a ��rilor ca Fran�a, Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, �n care sistemul bicameral este bine consolidat.
�mbr��i��nd, dealtfel dintr-un simplul accident de pres�, ideea de a provoca desfiin�area bicameralismului �n Rom�nia, pre�edintele Traian B�sescu �i continu� jocul politic �i de imagine, prin care arat� c� vrea ce vrea �i poporul, ar�t�ndu-i astfel, vezi Doamne, c� elita politic� nu-l las� s�-�i fac� treaba.
Ridic�nd pre�ul populismului nu vedem dedesubt dec�t interesul pre�edintelui de a culege c�t mai mult credit electoral, �n scopul acumul�rii unei puteri c�t mai mari. Devenit campionul absolut la populism, Traian B�sescu nu rateaz� nici o ocazie de a-�i p�stra medalia pe termen lung, convertind „democra�ia popular�“ �n democra�ie populist�, ar�t�ndu-ne �nc� o dat�, c� nu a uitat de unde a pornit.

Articol afisat de 1319 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Interna�ionale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective