Dorina, ce nume de uragan!
Experimentele succesive la care a fost supus �nv���m�ntul rom�nesc, din 1990 �ncoace, s�nt binecunoscute publicului larg. Din familie, de prin vecini, de la serviciu sau din pres�, era practic imposibil s� nu afli c�te ceva despre interminabilele opera�iuni (abuziv) botezate ca fiind reforme. Abuziv spun pentru c�, indiferent de scopurile nobile declarate �i de doza de seduc�ie a unor proiecte, judecata de valoare final� se face dup� efecte. Iar despre aceste efecte e mai bine s� se pronun�e publicul, nu cine �tie ce evaluatori, exper�i sau manageri de rit nou, cu patalamale ochioase tocmite la o �uet� de bodeg�.
Oricum, dup� at��ia ani, am convingerea c� cea mai mare nenorocire pr�v�lit� peste �nv���m�nt r�m�ne politizarea excesiv� a administra�iei �i deciziei din sistem p�n� aproape de nivelul ultimului c�tun.
A�a se face c�, �n prim� instan��, profesoara Dorina Drexler, �efa �nv���m�ntului nem�ean, nu trebuie privit� dec�t ca (�nc�) un produs politic. Ispr�vile s�v�r�ite de ea - cu prilejul lans�rii la ap� a deja celebrelor evalu�ri - nu pot fi golite de �nc�rc�tura lor politic� �i este extrem de riscant s� fie „v�ndute“ ca o terapie pentru politizarea atribuit� PSD. Dac� ne g�ndim �i la p�rghiile folosite de Dorina Drexler, situa�ia devine mult mai grav�, put�nd sc�pa de sub control. Partea de interviu a evalu�rilor, dup� cum reclam� unul dup� altul directorii umili�i, a scos la iveal� porniri inchizitoriale incredibile pentru anul de gra�ie 2005. Promovarea contesta�iei drept cale principal� de judecat� a unei activit��i este de-a dreptul uluitoare �i denot� un comportament �i o g�ndire ce ar merita cu prisosin�� alte tipuri de evalu�ri. Iar, la o adic�, pentru curmarea suferin�elor reciproce, toate discu�iile se pot purta - pe fa��, f�r� at�ta fereal� - direct la un sediu de partid, de unde s-a emis �i certificatul politic de competen�� al succesoarei lui Emil Creang�.
Pe de alt� parte, n-avem de ales �i s�ntem obliga�i de eviden�e la �nc� o constatare catastrofal� pentru Dorina Drexler: exerci�iul ei de autoritate, �n fruntea Inspectoratului �colar, a ajuns s� submineze autoritatea func�iei. C�nd faci standard din infectul dublu standard �i �l aplici f�r� nici o re�inere „supu�ilor“, fiindc� - nu-i a�a? - te crezi etern �n func�ie, nici nu-�i dai seama c�, de fapt, periclitezi func�ionarea (sub)sistemului pe care �l conduci. Cu at�t mai grav� este lipsa unei reac�ii limpezi din partea responsabililor cu binecuv�ntarea politic�. Speran�a �n exercitarea dreptului la peti�ie, de c�tre nemul�umi�i, p�le�te deja �n fa�a riscului de a fi inclus pe o lista neagr�; sindicatele au �i ele o problem� cu reprezentarea tocmai a directorilor, altfel afla�i pe cealalt� baricad�; reprezentan�ii politici din Opozi�ie fac �i ei ce pot, dar dincolo de nivelul unei interpel�ri parlamentare se cam opresc �i mijloacele lor. Cu ce r�m�nem? �n esen��, cu �nv���m�ntul politizat. Restul s�nt efecte, nu cauze.
La fel ca �i �n alte ocazii, �tiu - dar refuz s� �tiu - de ce unii se mir� feciorelnic de interesul presei sau, m� rog, al unei p�r�i a presei pentru un subiect fierbinte, de actualitate �i de consistent� relevan�� public�. E foarte u�or s� pui totul �n c�rca PSD �i s� sugerezi simpatii sau dependen�e inexistente, dar e infinit mai greu s� prezin�i probe. Apoi, c�nd aplecarea spre tratamente diferen�iate interne, �n cadrul institu�iei conduse, d� �n clocot �i te apuci s� op�re�ti �i presa neconvenabil�, se cam cheam� c� o cau�i nu cu lum�narea, nu cu candela, ci cu ditamai reflectorul. Dac� a�a crede de cuviin�� s� se comporte Dorina Drexler, poate fi cumva treaba ei - dar acas� la ea, nu la locul de munc� dintr-o institu�ie public�. Tupeul pus la b�taie, din clipa �n care a favorizat pe fa�� un segment de pres� convenabil �i a sfidat un altul, e izvor�t din standardizarea sus-pomenitului dublu standard. R�m�ne de v�zut p�n� unde se va merge cu protec�ia politic�.
Dezavantajul ziari�tilor, cei care nu se las� impresiona�i de presta�iile Dorinei Drexler, este c� s�nt mai pu�ini dec�t directorii de �coli; avantajul este dat de evaluarea pe care o face publicul. Contractul presei cu cititorii e unul generic �i, har Domnului, are la baz� respectul, buna credin�� �i profesionalismul. �n cealalt� parte, directorii de �coli au descoperit c� pre�ioasele �i pompoasele lor de contracte de management pot ajunge oric�nd subiect de tarab�. Nu e riscul meseriei - e pur �i simplu riscul de a lucra �ntr-un sistem excesiv de politizat. Din fericire, �n unele zone de pres� se mai poate tr�i.
|
Autentificare
