R�cnet didactic: Privatizarea �nv���m�ntului prin lichidare
A �nceput �coala pe nou, pentru c� pe vechi ea va �ncepe c�nd va fi gata orarul. P�n� atunci to�i o bat �n cap. �ntrebarea din �nv���m�nt este cea din politic�: mergem pe nou sau pe vechi?
& Pe nou �nseamn� reform� �n �coli, adic�telea �nfiin�area de facult��i �i universit��i particulare prin toate comunele �i satele, chiar dac� acolo studen�ii n-au bani �i taxele se pl�tesc �n barabule, lapte, carne, ou�. Nu asta conteaz�, conteaz� ca tot peizanul s� aib� diplom�, s� punem occidentul �n poponea�� de-at�ta inginerime, doctorime, licen�ia�i �i doctoranzi, s� se-nv�rt� Cea�c� �n morm�nt de invidie. & Pe nou �nseamn� manuale alternative, �n care �i po�i g�si pe aceea�i pagin� pe �tefan cel Mare �i Andreea Esca, �nseamn� preg�tirea temeinic� a elevului pentru a deveni un �omer de n�dejde al patriei noastre dragi, Republica Capitalist� Rom�nia. & �nv���m�ntul de tip nou se face cu salarii vechi, cadrele didactice n-au dec�t dou� alternative ca s� supravie�uiasc�: medita�iile sau dona�iile. �i �ntr-un caz �i �n altul �n final tot te leag�, ori �n c�ma�� de for�� la Socola, ori �n lan�uri la Balta Alb�. & Elevii nu mai �nva�� de nici o culoare, pentru c� domnul profesor cu pantalonii rup�i �n fund �i p�rin�ii cu datorii la toate b�ncile nu-i pot convinge pe puradei c� zicala „ai carte, ai parte“ se refer� la tocit �i nu la poker. C�nd o groaz� de analfabe�i, repeten�i �i demen�i r�g�ie de-at�tea parale �i c�nd at�ta amar de intelectuali ies �n strad� grevuind �i tot cer�ind mila guvernan�ilor, e tot mai greu s�-l faci pe �l mic s� �nve�e. Kakaia motiva�ia? & La putere azi este „�coala vie�ii“, subcultura de cartier, acolo unde se dau lec�ii dure despre supravie�uirea �ntr-o lume plin� de minciun� �i jaf. Pe ritm de hip-hop se fac cursuri seral pe strad�, acolo nu se pun note, acolo unde e�ti eliminat din prima dac� nu �tii lec�ia. Cei mai buni absolven�i, �efii de promo�ie, pleac� la specializare �n Germania de unde se �ntorc plini de m�rci �i ma�ini bengoase. Care se mai �ntorc. & De�i majoritatea p�rin�ilor v�d ce se �nt�mpl� �n jurul lor, �i rup �n continuare de la gur� �i h�iesc de-i ia naiba, ca s�-�i �in� odraslele la studii �nalte 4-5 ani, chiar dac� pruncul e t�mpit 100%. Dup� ce cheltuiesc zeci, sute de milioane, se trezesc cu uimire c� �n ciuda diplomei ob�inute problema este aceea�i, mo�tenitorul n-are loc de munc�. & Vechea teorie marxist-leninist� conform c�reia dac� �nve�i ajungi om mare, nu ne iese din c�p���n� �i va mai crea �nc� ravagii o bun� bucat� de timp. At�ta timp c�t rom�nul va merge pe principiul „c�-i bun� o diplom� �n buzunar, dac� se �ntoarce iar �i vin vremuri mai bune?“ & Care vremuri mai bune? Alea �n care se produceau ingineri-doctori-profesori pe band� rulant�, absolven�i de liceu sau de zece clase �n mod obligatoriu, alea �n care profesorul trebuia s� mearg� acas� la domnul corijent s�-l treac�. C��i din noi s-au �ntrebat de ce trebuie s� fim noi neap�rat o �ar� de savan�i, c�nd �n toat� lumea civilizat� tineretul se apuc� de treab� �nt�i �i apoi studiaz�, se perfec�ioneaz� dac�-l duce capul �i punga. �i ies ingineri �i doctori adev�ra�i. Au r�s fran�uzoii de au le�inat c�nd le-am povestit c� noi, practic, p�n� la 24 - 25 de ani �nv���m, nu muncim. M-au �ntrebat, pe bune, „dac� jum�tate de via�� nu munci�i, cum o s� v� apuca�i de treab� �n jum�tatea ailalt�?“ & Spune lumea c� �nainte se f�cea carte, a�a c� hai �napoi. Adic�telea �nceperea anului �colar s� se fac� nu ca acum, ci ca pe vremuri: 1-2 luni Str�ngerea Recoltelor, 1-2 luni C�ntarea Rom�niei �i restul Daciada. Se poate. De str�ngerea recoltelor nu poate fi vorba la noi, c� n-avem ce str�nge. Dar tinerii no�tri au �nceput s� str�ng� recoltele altora: culeg m�slinele la greci, citricele la israelieni, viile fran�uzilor, c�p�unile la spanioli, etc, �cl, �amd.
Acolo unde se duc, pentru a intra �n gra�iile str�inilor fac C�ntare Rom�niei, adic� ne c�nt� peste tot ce condi�ii minunate avem �i cum nu mai putem de bine. Daciada nu se poate face dec�t �n �ar� �i Ministerul Educa�iei Na�ionale va introduce aceast� mi�care sportiv� din nou. Elevii vor sta la �ntersec�ii �i, profit�nd de stopuri, vor sp�la parbrizele Daciilor, fondurile realizate constituind bugetul �colii respective...
L�s�nd �uguiala deoparte, s� ne amintim c� a �nceput un nou an �colar, cu fel de fel de idei pro �i contra reform�, cu fel de fel de nostalgii de toamn�, de g�nduri pierdute �n cea�a tranzi�iei. Un singur lucru este clar pentru toat� lumea, �coala nu este timp pierdut dec�t �ntr-o singur� condi�ie, dac� te duci acolo �i tragi cu din�ii ca s� fii cel mai bun. A�a ai o �ans�, numai a�a r�zba�i. Dac� te duci de chelea m�nzului, cu asta o s� te alegi �n via��, pentru c� lumea �n care tr�im a devenit o competi�ie pe via�� �i pe moarte.
|
Autentificare
