 „Cultura de gr�u este �n pericol de a fi compromis�“
• declara�ia politic� pe care deputatul PSD o va sus�ine, mar�i, �n Parlamentul Rom�niei Este binecunoscut faptul c� necesarul de gr�u pentru consumul intern este de aproximativ 5,5 milioane tone. Din nefericire, actualii guvernan�i c�nd vorbesc despre necesarul de gr�u, se raporteaz� doar la cantitatea necesar� pentru consumul urban �i rural care este de circa 3,5 milioane tone, necunosc�nd c� gr�ul se face din gr�u �i pentru aceasta ai nevoie de s�m�n��, ceea ce �nseamn� aproximativ 600 tone �i c� o alt� cantitate important� de gr�u se folose�te �n consumul furajer.
Pornind de la aceste cifre, care �nseamn� nevoia Rom�niei, ��i pui �ntrebarea: ce m�suri, ce mecanisme ale economiei de pia�� s� folose�ti pentru a-�i atinge obiectivul propus de a asigura principalul produs alimentar �n Rom�nia: p�inea, cunosc�ndu-se faptul c� beneficiem de condi�ii prielnice pentru cultura gr�ului.
La aceast� �ntrebare ai un singur r�spuns: munca responsabil� �i continu� pentru �ndeplinirea programului de cultur�, generat de condi�iile de pia�� liber�, prin m�suri guvernamentale �i ac�iuni concrete.
Din nefericire aceste m�suri �i ac�iuni nu se reg�sesc �n via�a real� a ��rii �i, atunci, a sta pasiv la o stare de fapt care genereaz� dezn�dejde �i lips� de speran�� �nseamn� a fi p�rta� la neputin�� �i iresponsabilitate.
S�ntem la mijloc de octombrie, �ntr-o situa�ie f�r� precedent, pe care Rom�nia nu a cunoscut-o de-a lungul istoriei sale, �n agricultur�.
Ast�zi, c�nd teoretic �i practic, av�nd �n vedere condi�iile de clim� din Rom�nia, �n unele zone ale ��rii trebuia s� se fi �ncheiat sem�natul gr�ului, din nefericire, trebuie s� spunem c� �n multe cazuri aceast� lucrare nu a �nceput sau abia s-au �ns�m�n�at primele suprafe�e.
Datele statistice ale ministerului agriculturii confirm� acest lucru: ar�turile pentru �ns�m�n��ri s-au efectuat, potrivit raport�rilor, doar pe suprafa�a de 1.400.000 ha, ceea ce reprezint� 54% din program. �n anul 2004, la aceea�i dat� suprafa�a arat� era de 2.086.000 ha, respectiv 89% din program.
Suprafa�a �ns�m�n�at� p�n� la data de 10 octombrie a.c. este de 240.000 ha gr�u, fa�� de programul de 2.170.000 ha, ceea ce reprezint� 11%. La aceea�i dat�, �n anul 2004, erau �ns�m�n�ate 1.000.000 ha cu gr�u, respectiv peste 50% din suprafa�a programat�.
Este cunoscut faptul c� dep�irea perioadei optime de sem�nat duce, incontestabil, la pierderi de produc�ie semnificative, �n special, �n zonele colinare, zone �n care lucrarea trebuia �ncheiat�.
�n jude�ul Neam� programul de �ns�m�n��ri toamn� este de 31.640 ha. P�n� la data de 10 octombrie 2005 s-au executat urm�toarele lucr�ri agricole: eliberat teren pentru �ns�m�n��ri de toamn� 22.105 ha, respectiv 69,9%; ar�turi pentru �ns�m�n��ri de toamn� 15.922 ha, ceea ce reprezint� doar 50,3%; �ns�m�n��ri culturi toamn� - total - 9.859 ha, adic� numai 31,1%.
Grav este c� din cele 29.200 ha gr�u-secar�, p�n� la aceea�i dat� s-au �ns�m�n�at doar 7.896 ha, adic� 27%.
Actuala guvernare a introdus mecanisme de sprijin greoaie, costisitoare �i ineficiente pentru produc�torii agricoli. Iar rezultatul este dovedit acum c�nd agricultorii pl�tesc tribut unor asemenea improviza�ii. Vedem c�mpul plin de buruieni, suprafe�e p�r�site, lanuri de porumb nerecoltate, gr�ul a�tept�nd s� fie �ns�m�n�at de produc�torii care au fost „sugruma�i economic“ de politica Guvernului T�riceanu. Este binecunoscut faptul c� �n agricultur� ciclurile de produc�ie se succed �i se alimenteaz� reciproc, condi�ion�ndu-se unul pe cel�lalt.
Cum s� �ns�m�n�ezi �n Rom�nia, c�nd pre�ul de valorificare a gr�ului a ajuns sub 2.000 lei/kg. �n condi�iile �n care pre�ul �ngr��mintelor a crescut de la 400.000 lei/sac, la 600.000 lei/sac, iar litrul de motorin� de la 20.000 lei la 34.000 lei. �i aceasta, pentru c� actuala guvernare a decis scoaterea de la rezerva de stat a unor cantit��i �nsemnate de gr�u �n preajma recoltatului, pr�bu�ind pre�ul pie�ei de la 4.500-5.000 lei/kg la 2.000-3.000 lei/kg. Cum s� �ns�m�n�ezi gr�u �n condi�iile �n care, prin compara�ie cu anul trecut, c�nd o ton� de �ngr��m�nt se cump�ra �n contrapartid� o ton� de gr�u, ast�zi, aceea�i ton� de �ngr��m�nt reprezint� contravaloarea a 4-5 tone gr�u. Tot �n anul 2004, un litru de motorin� reprezenta contravaloarea a 4-5 kg gr�u, iar ast�zi mai mult dec�t dublu.
(continuare �n edi�ia de luni a Monitorului)
|
Autentificare
