Corup�ia generalizat� domne�te �n Rom�nia
• �ara noastr� este plasat� al�turi de Republica Dominican� �i Mongolia �i �n urma Turciei sau Bulgariei de c�tre Raportul anual al organiza�iei Transparency International • cele mai pu�in corupte state din lume s�nt ��rile nordice • Rom�nia se situeaz� �i �n anul 2005 �n r�ndul ��rilor cu corup�ie generalizat�, fiind plasat� pe pozi�iile 85-87, al�turi de Republica Dominican� �i Mongolia, �i �n urma Turciei sau Bulgariei, conform Raportului anual al organiza�iei Transparency International, dat mar�i publicit��ii.
Fa�� de raportul din anul 2004, punctajul Rom�niei a crescut numai cu o zecime de la 2.90 la 3.00, fiind inferior celui ob�inut de celelalte ��ri candidate la integrarea european� - Bulgaria (3.50) �i Turcia (4.00). Media �n statele membre UE este de 7.73, iar cea din cele 10 ��ri nou integrate se cifreaz� la 5.04.
„Aceast� cre�tere foarte redus� a punctajului Rom�niei arat� un ritm sc�zut de implementare a reformelor anticorup�ie �i nevoia de a se face eforturi sus�inute �n urm�torii doi ani“, a declarat, �ntr-o conferin�� de pres�, directorul executiv al Transparency International Rom�nia (TIR), Victor Alistar.
Men�ion�nd c� rapoartele de monitorizare elaborate de Comisia European� �in seama de studiile Transparency International, Alistar a opinat c� punctajul slab �nregistrat de Rom�nia vine �i �n contextul presiunii clauzei de salvgardare privind integrarea european�.
Potrivit lui Victor Alistar, legisla�ia anticorup�ie nu este implementat� �i nu au fost create mecanismele func�ionale de monitorizare a aplic�rii reformelor, administra�ia local� �i central� �nc�lc� frecvent legisla�ia privind transparen�a decizional�, �n domeniul achizi�iilor publice persist� deficien�e �i practici anticoncuren�iale, personalul din administra�ie este schimbat pe criterii clientelare, iar PNA a devenit departament la Parchetul General f�r� a-i fi asigurate �n totalitate garan�iile de independen��.
Directorul executiv TIR a men�ionat �i faptul c� nu a fost �nfiin�at� institu�ia responsabil� cu monitorizarea �i controlul conflictelor de interese �i al incompatibilit��ilor �i pentru controlul averilor, de�i, potrivit calendarului ader�rii la UE, aceasta ar fi trebuit creat� �nc� din luna iunie 2005.
„�n Rom�nia, nu exist� �nc� agen�ie autorizat� �n preven�ia �i combaterea corup�iei, ci numai fostul PNA care se ocup� de sanc�ionare �i urm�rire penal�“, a spus Victor Alistar. El a sus�inut c� �n proiectul de buget pentru 2006, publicat pe site-ul Ministerului Finan�elor Publice, nu este prev�zut un capitol special pentru aceast� agen�ie, de�i mai mul�i demnitari rom�ni au f�cut declara�ii referitoare la �nfiin�area acesteia.
Rom�nia aloc� pentru lupta anticorup�ie mai pu�in 0,1% din bugetul de stat, de�i Secretariatul general al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est recomand� ca resursele distribuite pentru preven�ia, combaterea �i sanc�ionarea corup�iei s� fie de 0,5%, a semnalat Codrin Vrabie, expert �n lupta anticorup�ie al TIR. El a ad�ugat c�, potrivit unui studiu Pricewaterhouse Coopers, Rom�nia ar fi pierdut �n anul 2002 peste trei miliarde de dolari investi�ii str�ine directe din cauza corup�iei.
��rile cu indice de la 0 la 3 s�nt catalogate ca �nregistr�nd o corup�ie generalizat� endemic�, cele de la 3,1 la 6 s�nt plasate �n categoria celor aflate �n curs de �mbun�t��ire a sistemului de integritate, iar cele peste 6 s�nt v�zute ca ��ri cu grad sc�zut de corup�ie.
Printre ��rile plasate �naintea Rom�niei se afl� �i unele state africane ca Botswana (32), Namibia (47), Ghana (65), Burkina Faso (70) sau Egipt (73), dar �i unele latino-americane precum El Salvador (51), Costa Rica (52), Brazilia (62) sau Mexic (67).
Potrivit raportului, cele mai pu�in corupte state din lume s�nt ��rile nordice - Islanda, Finlanda, Danemarca, Suedia �i Norvegia, �n timp ce pe ultimele pozi�ii, 158-159, se afl� Bangladesh �i Ciad.
Datele pentru Raportul Transparency International pe anul 2005 au fost culese �n perioada octombrie 2004-octombrie 2005, indicii acestuia baz�ndu-se, �n principal, pe percep�ia mediului investi�ional, academic �i oficial �i mai pu�in pe cea a opiniei publice.
|
Autentificare
