Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2005
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 29 Octombrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
STAÞIUNEA ARMATEI, REVENDICATÃ

STA�IUNEA ARMATEI, REVENDICAT�

• patru persoane, din Israel, SUA �i Fran�a, au revendicat sta�iunea B�l��te�ti • acestea sus�in c� s�nt mo�tenitori �i urma�i ai lui Laz�r �i David Goldhamer, care ar fi fost proprietarii sta�iunii • cererile nu au ata�ate nici un fel de acte doveditoare • imobilele �i terenul revendicate s�nt estimate de o parte dintre solicitan�i la 5 milioane de dolari •

Sta�iunea B�l��te�ti este dorit� de numai pu�in de patru persoane cu domiciliul �n Israel, SUA �i Fran�a, care au formulat cereri de revendicare la prim�ria comunei. Persoanele �n cauz� sus�in c� s�nt mo�tenitori �i urma�i ai lui Laz�r �i David Goldhamer, care au fost proprietarii sta�iunii. Numai c� la Prim�ria B�l��te�ti nu au mai ajuns nici un fel de acte doveditoare, f�r� de care cererile s�nt lipsite de orice suport. Unii dintre solicitan�i, cei care au formulat cereri conform cu Legea 10/2001, ar accepta �i o compensa�ie b�neasc� frumu�ic�, �n valoare de 5 milioane de dolari.
Prima cerere, �n ordine cronologic�, a fost formulat�, �n 2001, de Mosbacher Arlette �i Blumenfeld Denise, cu domiciliul �n Fran�a, face referire la Legea 10/2001 �i prin ea se solicit� nici mai mult nici mai pu�in dec�t restituirea �n natur� a propriet��ii din comuna B�l��te�ti, respectiv construc�ii �i terenul aferent. Ca s�-�i dovedeasc� dreptul de proprietate este prezentat un „bra�“ al arborelui genealogic al familiei Goldhamer. Astfel, �n cererea men�ionat� se precizeaz� c� din c�s�toria lui Laz�r Goldhamer cu Becca Goldhamer au rezultat trei copii: Aurelie Goldhamer, c�s�torit� Blumenfeld, care la r�ndul ei a avut doi copii, respectiv titularii solicit�rii, apoi Gerta Goldhamer, c�s�torit� Lupu, �i care a avut un copil Daniela, precum �i Leo Bob Goldhamer. C�t prive�te cele revendicate, este vorba despre 10 hectare de teren cu toate construc�iile aflate pe el. Despre imobil se spune c� a fost �n proprietatea lui Laz�r �i Becca Goldhamer �i a fost na�ionalizat �n 1948, fiind apoi trecut �n administrarea Ministerului S�n�t��ii, Ministerul Ap�r�rii Na�ionale, etc.
Doi ani mai t�rziu, ajunge la Prim�ria B�l��te�ti �i o cerere semnat� de Sondralee Goldhamer, din SUA, nora lui Laz�r Goldhamer. Obiectul revendic�rii �l constituie o list� de imobile, precum �i teren �n suprafa�� de 100 de hectare, preciz�ndu-se c� „�n situa�ia �n care nu va fi posibil� restituirea �n natur� a sus men�ionatelor construc�ii �i terenuri, solicit acordarea m�surilor reparatorii prin echivalent, acesta din urm� fiind �n cuantum de 5.000.000 dolari - echivalentul �n lei la data pl��ii“. Solicitarea con�ine date care contrazic dreptul la mo�tenire al solicitan�ilor din Fran�a, �n sensul c� se precizeaz� c� bunurile �n cauz� au apar�inut lui Laz�r Goldhamer, care a decedat �n Israel, av�nd drept unic mo�tenitor pe Leo Goldhamer, care a decedat �n SUA, Sondralee Goldhamer fiind unica mo�tenitoare a lui.
Anii au trecut, legile s-au schimbat, dar Sta�iunea B�l��te�ti a continuat s� fac� ochi dulci celor care se revendic� drept mo�tenitori ai lui Laz�r Goldhamer. Astfel, la Prim�ria B�l��te�ti ajunge �n 2005, �n conformitate cu Legea 247/2005 de aceast� dat�, o notificare prin care Lidor Yaacov, domiciliat �n Israel, solicit� sta�iunea deoarece „�ntreaga suprafa�� de teren �i cl�dirile aferente au fost proprietatea socrului meu dr. Laz�r Goldhamer �i a fratelui acestuia David Goldhamer pe care eu �i mo�tenesc“. Ca un am�nunt amuzant, notificarea are ata�at�, probabil ca prob� indubitabil�, o copie a unei bro�uri despre terapia balnear�, semnat� de L. Goldhamer.
Se poate lesne observa c� �ncurcate s�nt c�ile mo�tenirii lui Laz�r Goldhamer �i r�m�ne de v�zut cine va putea proba c� este adev�ratul lui mo�tenitor.

Dou� secole de balneoterapie la B�l��te�ti
�n 1810 principele Cantacuzino, aflat la o v�n�toare, descoper� c�teva f�nt�ni cu ap� s�rat�, astupate �i p�r�site, fapt care dovede�te c� acestea au fost cunoscute cu mult timp �nainte, fiind �ntrebuin�ate pentru utilit��i gospod�re�ti. Con�tient de valoarea terapeutic� a apei, principele se �ngrije�te de cur��area �i amenajarea f�nt�nilor �i pune bazele unei mici sta�iuni, dotat� cu dou� bar�ci din lemn pentru b�i �i un mic parc de odihn�. Cu timpul, apa e transportat� fiind folosit� �i la M�n�stirea V�ratec. Dup� 1839, profesorul Humpel, medicii Chihac, Poni, Stenner �i Konya au stabilit compozi�ia chimic� a apelor minerale: clorut� de sodiu, sulfa�i �i iod �n concentra�ie mai mare dec�t �n apele omologate ale sta�iunilor din Europa.
�n 1844 principele m�re�te capacitatea stabilimentului construind un pavilion cu 24 de camere �i mai multe cabine cu c�te dou� c�zi pentru b�i. �n 1878 doctorul Dumitru Cantemir, originar din Roznov Neam�, cump�r� proprietatea �n scopul amenaj�rii �i dezvolt�rii sta�iunii. Timp de 15 ani asigur� asisten�a medical� �i aduce importante �mbun�t��iri. Sta�iunea cuprinde 5 corpuri de cl�diri cu peste 100 de locuri de cazare �i 46 de c�zi pentru tratament. Se folosea apa din izvoarele Olga, Elena �i Cneazul �i �n timp parcul este m�rit. Apele minerale de B�l��te�ti au ob�inut la expozi�iile interna�ionale de la Paris (1900) �i Bucure�ti (1906) medalia aur.
Dup� moartea medicului Cantemir, v�duva acestuia, rec�s�torit� Arapu, cedeaz� administrarea b�ilor fiilor s�i care, cu �ncepere din 1903, le arendeaz�. Pe timpul primului r�zboi mondial stabilimentul este transformat �n spital de campanie, cl�dirile �i instala�iile deterior�ndu-se
�n 1920 familia Arapu vinde sta�iunea doctorului Goldhamer care reface instala�iile �i acord� asisten�� medical�. �n timpul celui de-al II-lea r�zboi mondial sta�iunea este �n mare parte distrus�, iar activitatea este �ntrerupt� pentru mai mul�i ani.
�n 1948 B�l��te�tii trec �n proprietatea statului, iar din 1953 b�ile �ncep din nou s� func�ioneze. �n 1964 se fac trei for�ri la ad�ncimea de 60 de metri pentru a se ob�ine un debit constant de ap�. �ntre anii 1971-1974 sta�iunea este ref�cut� �i devine permanent� cu 450 de locuri de cazare �i tratament. �n 1993, Sta�iunea B�l��te�ti este preluat� de MApN care a trecut la modernizarea bazei tehnico-materiale. Ast�zi, are trei hoteluri de categoria o stea �i unul de categoria douu� stele.
Hotelul B�l��te�ti este legat de baza de tratament �i o pensiune, iar hotelul Ozana dispune de un restaurant �i bar de zi. �mpreuun� cu hotelurile Topoli�a �i Narcisa sta�iunea are posibilitatea de cazare (�n apartamente �i garsoniere de confort I) �i de tratament pe serii de 15-18 zile a c�te 500 de pacien�i.

Articol afisat de 2885 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Cezar FILIP)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective