 Reporter la grani�a latinit��ii
• timp de o s�pt�m�n�, un redactor de la Monitorul de Roman a stat de „straj�“ la grani�a dintre Moldova �i Ucraina, al�turi de colegii din Republica Moldova • „avem oameni mari, locuri pitore�ti, �i istorisiri reale, dar s�nt foarte pu�ini cei care s� le povesteasc�“, a rezumat gazda ziaristului pietrean istoria acelor locuri • Un redactor al cotidianului „Monitorul de Roman“ a luat parte, �n perioada 24-30 noiembrie, la un proiect de colaborare transfrontalier� moldo-rom�n� a ziari�tilor din presa local�. Ac�iunea a fost pus� �n practic� de Asocia�ia Presei Independente (API) din Republica Moldova, scopul fiind de a permite oamenilor de pres� din Rom�nia s� fie un fel de „mentori“ pentru colegii moldoveni care, de foarte mult timp, sufer� de pe urma presiunii execitate de mass-media sovietic�. Aceast� adev�rat� aventur� a debutat, pentru ziaristul roma�can, luni, 24 octombrie c�nd, la seminarul introductiv, de punere �n tem� a tuturor participan�ilor, au fost prezentate obiectivele programului men�ionat. Fiecare reporter rom�n a primit un ghid, ziarist la publica�iile afiliate API, dup� care s-a plecat �n localit��ile repartizate fiec�ruia. Redactorul Monitorului de Roman a avut �ansa s� ajung� la s�pt�m�nalul independent „Observatorul de Nord“, din localitatea Soroca.
Deplasarea c�tre ora�ul aflat la 160 kilometri de Chi�in�u a pornit �n culorile sumbre zugr�vite de reprezentan�ii API, referitoare la lupta pe care trebuie s� o duc� un redactor local pentru a ob�ine o informa�ie. Pres� „liber�“, dar sub �ndemnul de a nu ie�i pe strad� dup� o anumit� or�, �n condi�iile �n care aveam s� v�d o s�r�cie lucie. �ntr-o flagrant� contradic�ie cu cele auzite, dup� mai multe ore de mers cu ma�ina, ne-am oprit pe o str�du�� lini�tit� din Soroca, m�rginit�, de ambele p�r�i, de numero�i copaci, ce �i scuturau frunzele ruginii. O lini�te netulburat� de nimic, de parc� zumzetul stresant �i trepidant al marilor ora�e n-ar fi ajuns nicic�nd aici. Peisajul aducea cu cel din micile sta�iuni rom�ne�ti pierdute printre mun�i. Ospitalitatea gazdelor, so�ii Victor �i Elena Cob�sneanu, cei care conduc s�pt�m�nalul amintit, a �ntrecut toate a�tept�rile. A doua zi de la sosire, impresiile s-au succedat cu repeziciune, iar realitatea a fost cu totul alta dec�t cea „sumbr�“, prezentat� ini�ial. Soroca, capitala raionului cu acela�i nume, are, conform statisticilor, 40.000 de cet��eni, dintre care, ca mai peste tot cuprinsul Republicii Moldova, mai bine de 10.000 au ales calea str�in�t��ii, iar restul, inclusiv trei de�in�tori ai „Ordinului Steaua Rom�niei �n grad de ofi�er“, au decis c� este mai bine de vie�uit la umbra marii cet��i medievale a lui �tefan cel Mare. Observatorul de Nord este publica�ia cea mai citit� din c�mpia Sorocii, �i nu numai, iar cei peste 7.000 de abona�i au g�sit, pe parcursul a �apte ani, de c�nd exist� s�pt�m�nalul, un sprijin de n�dejde. �i oamenii s�nt parc� altfel dec�t �n restul ��rii, �i v�d de treaba lor �i �ncearc� s� �i duc� traiul f�r� a cr�cni. Poate �i aceast� pasivitate le-a permis comuni�tilor s� revin� la putere, chiar dac� �nainta�ii lor au smuls, cu for�a, �i i-au deportat pe bunicii �i p�rin�ii multora din locuitorii raionului. Cu toatea acestea, oficialit��ile de la Consiliul Raional sau de la Comisariatul de Poli�ie, au fost binevoitoare cu redactorul „str�in“ �i nu au ascuns informa�ii, a�a cum se zvonea, ci doar au fost pu�in reticen�i. At�t ora�ul, c�t �i o parte dintre satele limitrofe, s�nt localit��i de grani��, apa Nistrului fiind cea care desparte limba rom�n� de cea rus�, respectiv Moldova de Ucraina. Chiar pe dealul Sorocii a fost construit un monument „Lum�narea Recuno�tin�ei“, cas� pentru „Badea Mior“, care, pentru to�i cei ce �tiu acest lucru, reprezint� locul unde se „sf�r�e�te“ latinitatea. Acest lucru constituie o m�ndrie deoarece limba vorbit�, preponderent, este rom�na �i nu a fost �nlocuit� cu rusa, a�a cum s-a �nt�mplat cu alte localit��i de grani��.
Care e adev�rata Moldov�?
�n peregrin�rile prin c�tunele arondate, am fost uimit s� constat c� s�r�cia scoas� �n fa�� de unii nu se reg�se�te �i �n realitate. Dac� �n Rom�nia s�nt �nc� o puzderie de bordeie din lut, ��ranii moldoveni au case din piatr�, iar bog��ia cea mai mare este cea sufleteasc�. Pentru a exemplifica, este suficient de amintit faptul c�, la doar �apte kilometri de Soroca, exist� un sat care, el �nsu�i, reprezint� un monument. Celebrul Cos�u�i sau „localitatea de granit“, cum a fost denumit� de turi�tii str�ini, de�ine cea mai mare carier� de piatr� din �ntreaga �ar� �i nu numai, iar me�terii pietrari locali f�uresc monumente care au dus faima locului. Nu exist� gospod�rie s� nu aib� gardul din acest material, iar casele s�nt �n�l�ate tot din granit. Dup� o s�pt�m�n� de experien�e inedite, am dat dreptate redactorului �ef al „Observatorului de Nord“: „Avem oameni mari, locuri pitore�ti, �i istorisiri reale, dar s�nt foarte pu�ini cei care s� le povesteasc�“.
|
Autentificare
