Gripa ocole�te jude�ul

• ďż˝n ultima sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝, Direcďż˝ia de Sďż˝nďż˝tate Publicďż˝ Neamďż˝ a raportat Ministerului Sďż˝nďż˝t��ii 1.449 cazuri de virozďż˝ respiratorie ďż˝i pneumonie • ďż˝n acest sezon rece nu a fost ďż˝nregistrat nici un caz de gripďż˝ •

Infec�iile respiratorii continu� s� fac� victime printre nem�eni. Conform statisticilor �ntocmite de c�tre speciali�tii Departamentului Medicin� Preventiv� (DMP) din cadrul Direc�iei de S�n�tate Public�, �n s�pt�m�na 31 octombrie-6 noiembrie, au fost �nregistrate aproximativ 1.500 de persoane care au fost diagnosticate cu afec�iuni respiratorii - 902 cazuri de viroz� respiratorie �i 547 cazuri de pneumonie. Potrivit raport�rilor f�cute de c�tre medicii de familie �i infec�ioni�ti, gripa ocole�te �n continuare jude�ul, nici unul dintre nem�enii care s-au prezentat la medic nefiind diagnosticat cu aceast� infec�ie respiratorie major�.
De la �nceputul lunii octombrie, c�nd au �nceput raport�rile c�tre Ministerul S�n�t��ii privind afec�iunile respiratorii au fost �nregistra�i �n jude� aproximativ 7.500 nem�eni diagnostica�i cu astfel de boli. Medicii epidemiologi sus�in c� num�rul total de cazuri �nregistrat �n acest sezon rece nu este �ngrijor�tor �i se situeaz� �n media ultimilor ani. �n scopul evit�rii �mboln�virilor grave �i a complica�iilor, medicii sf�tuiesc popula�ia s� evite automedica�ia �i utilizarea leacurilor b�be�ti �i s� consulte medicul de familie �nc� de la apari�ia primelor simptome. Pentru a evita apari�ia gripei, cea mai sigur� metod� de profilaxie este vaccinarea antigripal�. Tot pentru a preveni infec�iile respiratorii, medicii recomand� popula�iei s� consume c�t mai multe fructe �i legume bogate �n vitamina C, precum �i o alimenta�ie de calitate, bazat� pe proteine �i lactate. De asemenea exist� �i forme nespecifice de prevenire a gripei - evitarea aglomera�iei, aerisirea �nc�perilor unde se lucreaz� �i se doarme, folosirea batistelor de unic� folosin�� �n caz de tuse sau str�nut. Gripa este o boal� infec�ioas� �i foarte contagioas� produs� de virusul gripal. Exist� mai multe tipuri de virus gripal, fapt care explic� necesitatea adapt�rii vaccinurilor antigripale �n fiecare an, �n func�ie de tipul tulpinii care circul�. Virusul gripal se transmite cu u�urin�� de la bolnav la omul s�n�tos prin tuse, str�nut sau prin folosirea de c�tre mai multe persoane a obiectelor proasp�t contaminate cu secre�ii care �l con�in. Gripa debuteaz� brutal, cu frison, febr� (39-40 de grade Celsius), dureri de cap, ale globilor oculari, mu�chilor �i articula�iilor, stare de sl�biciune general�.
La copii, b�tr�ni �i persoane cu rezisten�� sc�zut� la �mboln�viri pot ap�rea complica�ii prin afectarea urechii (otit�), a pl�m�nilor (pneumonii, bronhopneumonii), a mu�chiului inimii (miocardit�), a creierului (meningit�).