Rom�nia trebuie s� dea explica�ii Consiliului Europei �n scandalul avioanelor CIA

• Consiliului Europei declanďż˝eazďż˝ ancheta „CIA ďż˝n Europa“

P�n� la data de 21 februarie 2006, cele 45 de guverne ale statelor membre ale Consiliului Europei, �ntre care se num�r� �i Rom�nia, trebuie s� dea explica�ii privitoare la eventuala lor cooperare cu Agen�ia Central� de Informa�ii a Statelor Unite (CIA) �n chestiunea interog�rii �i transportului de de�inu�i suspecta�i de ac�iuni teroriste.
Al�turi de celelalte guverne, guvernul Rom�niei va trebui s� r�spund� dac�, �ncep�nd cu 1 ianuarie 2002 �i p�n� �n prezent, vreo persoan� cu func�ie public� sau �ns�rcinat� �n mod oficial de o institu�ie public� a fost implicat� direct sau prin aprobare tacit� �n ac�iuni de privare de libertate sau de transport de de�inu�i, la cererea vreunui serviciu secret str�in.
Consiliul Europei a�teapt�, de asemenea, s� primeasc� date referitoare la rezultatele oric�rei anchete oficiale interne pe aceast� tem�.
�n scrisoarea redactat� de pre�edintele Consiliului Europei, Terry Davis, �i datat� 21 noiembrie 2005, guvernele tuturor statelor membre s�nt invitate s� explice �n ce fel le permite legisla�ia proprie s� controleze activitatea serviciilor secrete str�ine pe teritoriul ��rii; dac� exist� legi �n vigoare care s� interzic� privarea de libertate a persoanelor aflate �n jurisdic�ia statului, f�r� �tirea autorit��ilor, fie c� e vorba de persoane de�inute �n secret de o organiza�ie anume, fie de ajutor dat agen�ilor unui alt stat, �n ac�iuni de privare de libertate a unor persoane, fie de asisten�� acordat� �n transportarea persoanelor de�inute �n secret; �n ce fel sanc�ioneaz� legisla�ia ��rii �nc�lcarea Conven�iei privind drepturile individuale pe teritoriul statului, cu prec�dere �n cazul priv�rii de libertate, ca urmare a ac�iunii unor persoane oficiale, servicii secrete sau organiza�ii str�ine.
Ancheta ini�iat� de Consiliul Europei este condus� de parlamentarul elve�ian Dick Marty, care a declarat c� cerceteaz� 31 de zboruri ale unor presupuse avioane CIA pe teritoriul unor state europene �i c� a cerut imagini preluate prin satelit ale unor loca�ii din Polonia �i Rom�nia, din perioada 2001-2004. Polonia �i Rom�nia au fost indicate de organiza�ia pentru ap�rarea drepturilor omului Human Rights Watch ca posibile destina�ii de tranzitare a unor de�inu�i din Afganistan, b�nui�i de ac�iuni teroriste.
Potrivit declara�iilor lui Marty, alte posibile destina�ii ale avioanelor CIA ar fi fost Palma de Mallorca, �n Spania, Larnaca �n Cipru, Shannon �n Irlanda, c�t �i baza militar� american� Ramstein, din Germania.
Un avion care ar fi avut la bord deďż˝inuďż˝i bďż˝nuiďż˝i de terorism ar fi traversat, ďż˝n 2003, ďż˝i spaďż˝iul aerian al Austriei, a declarat comandantul forďż˝elor aeriene, generalul Erich Wolf. „Avem motive sďż˝ credem cďż˝ la bord se aflau deďż˝inuďż˝i“, a mai spus generalul.
Autorit��ile suedeze au confirmat c� cel pu�in un presupus avion CIA ar fi aterizat �n trei r�nduri pe teritoriul ��rii, �ncep�nd cu anul 2002, �n Danemarca se crede c� ar fi fost vorba de 14 zboruri, iar Norvegia a confirmat trei ateriz�ri de avioane CIA.
Primele dezv�luiri referitoare la transporturi �i locuri secrete de interogare a unor suspec�i de terorism de c�tre CIA au fost date publicit��ii pe 2 noiembrie, de ziarul american Washington Post, �n contextul mai larg al dezbaterii �n Congresul american a unui proiect de lege referitor la aprobarea de noi fonduri �n scop militar (440 milioane de dolari).
Senatorul republican John McCain a propus un amendament prin care se prevede ca, �n interogatoriile conduse de militari, s� fie aplicate exclusiv metodele de anchet� prev�zute de normele armatei (Army Field Guide) �i se interzic tortura �i alte tratamente inumane �n toate centrele de deten�ie aflate �n custodie american�, oriunde �n lume.
Aceast� regul� ar urma s� fie aplicat� inclusiv angaja�ilor CIA �i anchetatorilor din state aliate care conduc interogatorii. Senatul a aprobat deja amendamentul propus de McCain, �n ciuda amenin��rilor Casei Albe c� va respinge proiectul de lege, dac� nu se accept� excep�ii.
Vicepreďż˝edintele Dick Cheney ďż˝i directorul CIA, Porter Goss, ceruserďż˝ ca viitoarea lege sďż˝ nu se aplice „operaďż˝iunilor de combatere a terorismului din strďż˝inďż˝tate, teroriďż˝tilor care nu sďż˝nt cet��eni americani, operaďż˝iunilor conduse de alte instituďż˝ii ale guvernului SUA decďż˝t ministerul Apďż˝rďż˝rii, ďż˝n cazul ďż˝n care preďż˝edintele Statelor Unite considerďż˝ cďż˝ atari acďż˝iuni sďż˝nt vitale pentru securitatea ��rii ďż˝i protejarea cet��enilor ei de atacuri teroriste“.