Competi�ie crunt� pentru firmele din industria alimentar�

• integrarea europeanďż˝ obligďż˝ tot mai multe fabrici sďż˝ ďż˝i ďż˝nchidďż˝ porďż˝ile • firmele au nevoie de investiďż˝ii de zeci de miliarde lei pentru modernizare • sute de fermieri refuzďż˝ sďż˝ declare cota de lapte, amintindu-ďż˝i de perioada comunistďż˝ •

Integrarea �n Uniunea European� reprezint� un moment dificil pentru Rom�nia fiind �anse mici de a fi realizat� cota de lapte negociat�, de 3 milioane tone lapte anual. Cum, �n prezent, se proceseaz� doar o treime din cota negociat�, acest lucru va �nsemna, din 2007, venituri mai mici pentru fermieri, dar �i pierderea cotelor de pia�� pentru procesatorii autohtoni. �n acest fel, pentru acoperirea consumului, Rom�nia are mari �anse s� devin� un mare importator de produse lactate. Pentru a face fa�� standardelor europene �i concuren�ei, firmele din industria alimentar� trebuie s� fac� investi�ii uria�e �n modernizare �i retehnologizare.�n jude�ul Neam�, doar 17 firme din industria alimentar� au �anse s� reziste integr�rii europene, cu condi�ia s� investeasc� sume importante �n modernizarea unit��ilor de produc�ie. Unit��ile de procesare s�nt monitorizate, iar, dac� nu �ndeplinesc standardele europene sau nu se angajeaz� la investi�ii �n modernizare, anul viitor �i vor �nceta activitatea. Mai concret, pentru a nu fi �nchise, trebuie s� demareze programe de restructurare �i modernizare p�n� la 30 iunie 2006.
Deja, de la �nceputul anului, 12 unit��i �i-au �nchis por�ile, printre acestea afl�ndu-se �i fabrica de produse lactate Montana, mai multe abatoare �i ateliere de preparat carne.

Doar un sfert din fermierii nem�eni livreaz� lapte conform standardelor europene
ďż˝n domeniul procesďż˝rii laptelui, sďż˝nt 14 unit��i din care 4 au pierdut, deja, trenul ďż˝i vor fi ďż˝nchise sau, cel mult, vor putea produce pentru un numďż˝r limitat de consumatori. Cele mai multe societ��i au propus proiecte de modernizare, dar ďż˝i vor continua activitatea doar dacďż˝ le vor finaliza pďż˝nďż˝ ďż˝n 2007. Doar societ��ile Lactate Dobrogene SA Tďż˝rgu Neamďż˝ ďż˝i „Kubo Ice Cream Company“ aparďż˝in grupei A ďż˝i ďż˝ndeplinesc cerinďż˝ele UE, iar opt firme din grupa B s-au angajat sďż˝ se conformeze normelor comunitare pďż˝nďż˝ la data aderďż˝rii.
�n jude�ul Neam�, cel mult un sfert din fermieri furnizeaz� laptele de vac� procesatorilor �i primesc sprijin financiar de la bugetul de stat. Conform analizelor de laborator, doar laptele livrat procesatorilor de�ine sub 100.000 de germeni, c�t reprezint� limita acceptat� de standardele europene. Astfel doar 11.075 din cele aproape 40.000 de gospod�rii nem�ene au primit peste 48 miliarde lei sub forma primelor de lapte. Din p�cate, doar 10% dintre ace�tia reprezint� exploata�iile viabile av�nd ferme cu efective cuprinse �ntre 10 �i 50 de capete, majoritatea av�nd una sau cel mult dou� vaci cu lapte.
Ca �i cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, peste 700 de fermieri nem�eni, mai ales din zona de munte, refuz� s� completeze declara�iile privind cota de lapte, sus�in�nd c� nu vor comercializa laptele ob�inut �n gospod�rie �i �l vor p�stra doar pentru consumul propriu. De�i actuala cot� de lapte este un concept practicat �n ��rile UE �i garanteaz� cresc�torului sprijin financiar din partea statului, cet��enii privesc cu rezerv� ideea stabilirii cotei de lapte, deoarece �i amintesc de cotele din perioada comunist�.
P�n� la 31 martie 2006, fiecare ferm� sau gospod�rie trebuie s� monitorizeze produc�ia de lapte comercializat� c�tre procesatori sau pia�a liber�. Cota de lapte reprezint� tocmai cantitatea de lapte pe care o valorific� produc�torul, fie prin v�nzare direct�, fie prin livrare la procesatori. Cota de lapte se contabilizeaz� la anul de referin�� aprilie 2005 - martie 2006, iar pe baza cantit��ii totalizate se va stabili cota pentru anul urm�tor.

Unit��ile de prelucrare a c�rnii trebuie s� bage zeci de miliarde lei �n modernizarea capacit��ilor de produc�ie
�n domeniul prelucr�rii c�rnii s�nt �inute sub observa�ie 8 unit��i, din care Dustim SRL Piatra Neam� �i Prodprosper SRL Dumbrava Ro�ie s�nt �n prag de finalizare a programelor de modernizare. Celelalte unit��i beneficiaz� de o perioad� de tranzi�ie �i vor rezista doar dac� vor finaliza p�n� la 1 ianuarie 2007 proiectele de modernizare a capacit��ilor de produc�ie.
„Este foarte greu sďż˝ ďż˝ndeplineďż˝ti condiďż˝iile pentru a rezista ďż˝i dupďż˝ integrarea ďż˝n Uniunea Europeanďż˝. Noi vrem sďż˝ accesďż˝m un program Sapard pentru construirea unui abator de porci, investiďż˝ie care se ridicďż˝ la circa 1,2 milioane euro doar pentru dotďż˝ri, dar, fiind nevoie ďż˝i de bani pentru clďż˝diri, se ajunge la douďż˝ milioane dolari. Modernizďż˝rile pe clďż˝diri vechi nu sďż˝nt de dorit, mai degrabďż˝ se ia investiďż˝ia de la zero. Alt milion de euro ar mai fi necesar ďż˝i pentru modernizarea atelierului pentru preparate din carne de la Zďż˝neďż˝ti, care sďż˝ producďż˝ 7 tone pe zi. ďż˝n industria alimentarďż˝ va fi o competiďż˝ie cruntďż˝ dupďż˝ integrare, iar, fďż˝rďż˝ programe de modernizare costisitoare, nu existďż˝ alternativďż˝ decďż˝t ceea ce am vďż˝zut ďż˝n Polonia, ďż˝i anume producďż˝ia pentru un numďż˝r limitat de consumatori ďż˝i desfacerea la poarta fabricii. Astfel, ei scriau cďż˝ vďż˝nd «Brďż˝nzďż˝ pentru cďż˝ini», dar, de fapt, era caďż˝, iar localnicii, fiind ďż˝n temďż˝, mergeau ďż˝i cumpďż˝rau de la poarta fabricilor. Chiar ďż˝i la noi cred cďż˝ va mai rďż˝mďż˝ne aceastďż˝ tradiďż˝ie, mďż˝car ďż˝n privinďż˝a stďż˝nilor“, a declarat inginer Radu Bďż˝lďż˝u, directorul executiv al societ��ii comerciale TCE 3 Brazi Zďż˝neďż˝ti.