Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2005
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 31 Decembrie 2005
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email

Datini �i obiceiuri de Anul Nou

• dansul ursului, caprei, cerbul �i plugu�orul s�nt obiceiurile cele mai �nt�lnite la rom�ni, func�ie de zona geografic�

Obiceiurile de �nt�mpinare a noului an continu� seria celor prilejuite de Na�terea Domnului, av�nd �ns� un caracter cu totul laic. Nu exist� popor care s� nu ab� tradi�ii de �nt�mpinare a noului an, a�teptat cu ner�bdare de fiecare persoan�. Exist� un sentiment de primenire, de speran��, de visare, dar mai ales de petrecere, poate singura perioad� c�nd ne este permis s� uit�m de rele. Toat� lumea se bucur�, d� fr�u liber fanteziei, �ncerc�nd s� treac� peste necazuri. De aceea, cel mai bine i se potrive�te acestei perioade zicala c�reia „C�te bordeie, at�ta obiceie“. Nelipsit �i r�sp�ndit �n orice loc este plugu�orul. Folclori�tii au �ntocmit florilegii de nestemate ale crea�iei populare �i care s�nt foarte vechi, majoritatea �ncep�nd cu „S-a sculat mai an, B�dica Traian“, ca o reverberare a milenarei noastre istorii. Nu demult alaiurile de ur�tori era �nso�ite de un plug tras de boi �i se tr�gea o brazd� �n fa�a casei, �n acordurile pocnetelor de bici care egalau �n intensitate petardele de azi. Multe au �n prim-plan metehnele omene�ti, �n �ncercarea de �nl�turare a lor �ntr-un mod eficient, nealterat de nici un fel de cenzur�, ele fiind �nso�ite de simboluri �i �nt�mpl�ri hazlii, puse pe seama animalelor care devin personaje fabuloase. Plugu�orul, urare tradi�ional� la romani �n preajma Anului Nou, a p�strat scenariul ritualic al unei invoc�ri magice cu substrat agrar. El e �ntotdeauna �nso�it de strig�turi, pocnete de bici �i sunete de clopotei. Nelipsite s�nt plugu�oarele copiilor, fiind �i cele care dau tonul petrecerilor �ntr-un cor de clopo�ei. O asemenea mostr� este �i urm�torul text: Plugu�orul mititel/ Cu roti�ele de fier,/ Nu ca plugul lui Gheorghi��,/ Tras de zece pui de m���./ Unul lung �i unul scurt,/ D� colacul, nu fi turc./ C-avem �i noi o c�ru��,/ Cu doi pui�ori de m���,/ Unul negru, unul sur,/ D� colacul c� te ur/ Sau ne dai c�te-un covrig,/ C� ne ia naiba de frig,/ Doi boi, dou� vaci,/ Scoate, bab�, doi pitaci,/ �i dac� nu sco�i colacul,/ O s�-�i rup� boii pragul,/ Nu vezi al�ii cum f�cur�?!/ Unul ur�, doi te fur�,/ Trei cotrob�ie prin �ur�,/ Iar ce aveai prin coviltir,/ La unul sub mindir,/ Aho, aho,/ De Anul Nou,/ C� g�ina n-are ou,/ �i coco�ul nica-n gu��,/ De nu dai un franc m�tu��./ De nu dai �i-un pic de vin,/ Nici la anul nu mai vin,/ �i nici al�ii nu se-ndeas�,/ M�na�i m�i!/ La anul �i la mul�i ani!.

Dansul ursului, doar �n c�teva jude�e din Moldova
Umblatul cu ursul e �nt�lnit doar �n Moldova, �n special �n jude�ele Neam�, Suveava �i Bac�u, avans�ndu-se ipoteza c� la origine s-ar afla un cult traco-getic. Ursul este �ntruchipat de un fl�c�u purt�nd pe cap �i umeri blana unui animal ucis (sau imita�ii de blan�), �mpodobit� �n dreptul urechilor cu ciucuri ro�ii. Ursul, care este condus de un ursar �i acompaniat de muzican�i �n r�p�itul tobelor sau pe melodia fluierului, �i �ine echilibrul cu ajutorul unui ciomag, morm�ie �i imit� pa�ii leg�na�i �i sacada�i ai animalului, izbind p�m�ntul cu t�lpile. Se b�nuie�te c� dansul invoca zeit��i pentru a purifica �i fertiliza solul pentru noul an. Este �nzorzonat cu podoabe: hurmuz, oglinzi, beteal�, �inte al�mite. Este legat cu lan� �i se sprijin� �ntr-un hadarag. El trebuie s� joace cum i se c�nt� (Scoal� ursule pe ciomag/ Ca fasolea pe harag...), amintindu-ne de trupele de �igani care umblau cu un pui de urs domesticit, prezent�nd prin sate �i t�rguri mici exerci�ii de circ. Unele au �i variante cu texte de�uchete. Un alt membru al trupei este Fluierarul sau Fluiera�ul, �mbr�cat de obicei ��r�ne�te, apoi Dobo�arul, tot ca l�utar, �n unele locuri �n tandem cu un acordeonist. Vestitorul este Casier �i C�pitan, totodat� c�nt� �i monologul. Poart� de obicei o uniform� militar� mai veche. Dac� trupa este mai mare, celelalte personaje s�nt dup� zone: �igani, babe, daci etc.
Dansul caprei, �n Moldova �i Ardeal, cerbul, �n zona Hunedoara, borita (de la bour) �n Transilvania de sud, sau brezaia �n Muntenia �i Oltenia este un alt obicei care se practic� �nainte de Anul Nou. Cercet�torii presupun c� dansul caprei precum �i alte manifest�ri ale m�tilor �nt�lnite �n satele romane�ti provin din ceremoniile sacre arhaice �nchinate mor�ii �i rena�terii divinit��ii.
Capra este alaiul cel mai numeros, de obicei o singur� trup� �ntr-un sat, care organizea �i balul de s�rb�tori, f�c�nd astfel ca dru�tele (fetele) s� fie primite f�r� contribu�ie. Capra, fiind personajul principal, este cel mai pitoresc ornat�. Are un costum din spice de stuf, cu cap mobil f�cut din lemn, cu un b�� lung din dou� corpuri ac�ionate cu o p�rghie �i o sfoar�. Acest mic mecanism scoate suntele ritmice �n concordan�� cu monologul v�tafului: �a, �a, �a, c�pri��, �a! Pentru a fi mai conving�tori, cei care o realizeaz� se str�duiesc s�-i pun� tot felul de „��n��r�muri“, inclusiv coarne naturale. Trupa poate avea zeci de personaje, care de care mai pitore�ti, de la z�ne, draci, babe, mo�negi, haiduci, v�n�tori, zgrip�uroaice, harapi, doctori, negustori. �n jude�ul Neam� s�nt renumite trupele de la S�b�oani, Sagna. �ibucani, Oglinzi �i Hangu, B�l��te�ti. Cerbul este �nt�lnit mai rar �i numai �n zonele de munte. Costumul este confec�ionat din piei de iepure, ornat cu diverse panglici, oglinzi �i coarne ramificate. Alte personaje mai s�nt: ursarii, c�pitanii, ciobanii, fluierarul, babele. Buhaiul este o trup� mai restr�ns�, care are un instrument cilindric, av�nd la unul din capete o membran� din piele, cu o coad� de c�nep�. Uns� cu bor� �i tras� cu m�inile, scoate un sunet asem�n�tor cu r�getul unui bou. Ultimul, dar unul dintre cele mai importante obiceiuri, nelipsit �i el din tradi�ie, este Sorcova. Ea reprezint� pe sem�n�torii care vin s� �ns�m�n�eze brazda din ajun cu boabe de gr�u sau din orez. S�nt formate mai ales din grupuri de copii care �tiu c�ntece de o inegalabil� frumuse�e �i care umplu prima zi a anului, cu veselie �i ur�ri alese: Sorcova, vesela,/ S� tr�i�i,/ S� �nflori�i,/ Ca merii,/ Ca perii,/ �n mijlocul prim�verii./ C�te pietricele./ At�tea mielu�ele,/ C��i bolovani,/ At��ia c�rlani;/ Fie casa �ndestulat�,/ Tot cu mesele �ntinse,/ Cu f�cliile aprinse,/ S� petrece�i �mpreun�,/ P�n�-n veci cu voie bun�./ C�te pietre s�nt pe munte,/ At��ia porci, boi �i g�te,/ C�t� frunz� pe umbrar,/ At��ia bani �n buzunar,/ Zile floare de zefir,/ Cum e m�ndrul trandafir,/ Tare ca piatra,/ Iute ca s�geata,/ Tare ca fierul,/ Iute ca o�elul. La anul �i la mul�i ani!

Articol afisat de 20178 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion C�RNU)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective