Amintiri din infernul �nchisorilor comuniste

• preďż˝edintele Asociaďż˝iei Deďż˝inuďż˝ilor Politici Roman, Alecu Mazďż˝re, priveďż˝te, acum, cu detaďż˝are, clipele de coďż˝mar petrecute ďż˝n ďż˝nchisorile comuniste, pentru vina de a-ďż˝i fi manifestat, cu voce tare, protestul ďż˝mpotriva cartelďż˝rii alimentelor • acesta a fďż˝cut parte din „lotul Ioan Diaconescu“ trecďż˝nd prin ďż˝nchisorile de la Aiud, Gherla, Jilava ďż˝i la taberele de muncďż˝ din Deltďż˝ ďż˝i Insula Mare a Brďż˝ilei • bďż˝trďż˝nul a ispďż˝it cinci ani ďż˝i jumďż˝tate de detenďż˝ie •

Alecu Mazďż˝re, preďż˝edintele Asociaďż˝iei Foďż˝tilor Deďż˝inuďż˝i Politici, filiala Roman, la cei 67 de ani pe care i-a ďż˝mplinit, retrďż˝ieďż˝te cu intensitate, dar nu cu urďż˝, cei cinci ani ďż˝i jumďż˝tate de chinuri, pe care i-a petrecut, de la vďż˝rsta majoratului ďż˝i pďż˝nďż˝ la 24 de ani, ďż˝n puďż˝cďż˝riile comuniste. Nďż˝scut ďż˝n 29 octombrie 1938, la Galbeni, aproape de Roman, de profesie lďż˝cďż˝tuďż˝ mecanic, Alecu Mazďż˝re a lucrat ďż˝ntre 1953-1959 ďż˝n localitatea natalďż˝, pe un ďż˝antier de construcďż˝ii, aparďż˝inďż˝nd de Iaďż˝i, ulterior transferďż˝ndu-se la Buhuďż˝i. „Prin februarie 1955 ďż˝mi gďż˝sisem un loc de muncďż˝, mai bine plďż˝tit, la Fabrica de postav din Buhuďż˝i. Eram destul de bine vďż˝zut. Pentru cďż˝ mi-au fost apreciate calit��ile organizatorice, ďż˝n scurt timp am ajuns ďż˝ef de echipďż˝. La 17 ani, mi s-a ivit prilejul de a cďż˝tiga mai bine, aďż˝a cďż˝ am plecat ďż˝n Valea Jiului, unde un unchi, Vasile Panďż˝iraďż˝u, ajunsese director la Competrol. El mi-a gďż˝sit un loc de lďż˝cďż˝tuďż˝ la Atelierele Centrale din Petroďż˝ani, unde, ďż˝n august 1956, m-au prins ďż˝i revoltele din Ungaria. Am vďż˝zut atunci o mulďż˝ime de filme documentare despre acestea ďż˝i, tďż˝nďż˝r fiind, ďż˝n mintea mea au ďż˝nceput sďż˝ ďż˝ncolďż˝eascďż˝ fel de fel de nemulďż˝umiri. Deďż˝i intrasem ďż˝n UTM din convingere, am ďż˝nceput sďż˝ simt revoltďż˝ pentru faptul cďż˝ sfertul de pďż˝ine neagrďż˝, pe care-l cumpďż˝ram pe cartelďż˝, nu-mi ajungea sďż˝ mďż˝ satur. Am fďż˝cut imprudenďż˝a sďż˝ spun cu voce tare cďż˝ mi-e foame. Aveam o serie de colegi, care se ďż˝ngrďż˝mďż˝deau sďż˝ facďż˝ armata la Securitate, ďż˝i nu pricepeam de ce, atunci. Stďż˝team ďż˝n cďż˝min cu unul Farcaďż˝. Prin noiembrie 1956 abia, mi-am dat seama cďż˝ am fost tras ďż˝ntr-o cursďż˝ ďż˝i am ďż˝nceput sďż˝-mi mai ďż˝in gura. Era, ďż˝nsďż˝, cam tďż˝rziu. ďż˝n iunie 1957 am fost chemat la director ďż˝n birou. Doi securiďż˝ti, ďż˝mbrďż˝caďż˝i ďż˝n haine de velur, m-au invitat sďż˝-i urmez la sediu. M-au ďż˝ncuiat ďż˝ntr-un subsol ďż˝i au ďż˝nceput anchetele. La ďż˝nceput nu m-au ďż˝ntrebat decďż˝t de ce tot spun, ďż˝n gura mare, cďż˝ mi-e foame. Ulterior m-au chestionat despre un incident pe care l-am avut cu un coleg, Pristavu. La ora 17 mi-au dat drumul cu angajamentul sďż˝ nu spun nimďż˝nui unde am fost. A treia zi m-a chemat la el directorul ďż˝i mi-a spus cďż˝ nu este bine cďż˝ am intrat ďż˝n colimatorul Securit��ii“, ďż˝i aminteďż˝te Alecu Mazďż˝re circumstanďż˝ele ďż˝n care a intrat ďż˝n contact cu Securitatea, la doar 18 ani. ďż˝n 14 iulie 1957 a fost convocat la Serviciul personal, unde se aflau vreo 14 „haidamaci“, printre care ďż˝i-a recunoscut pe cei doi „ďż˝ngeri pďż˝zitori“, de la prima ďż˝ntďż˝lnire. „Mi-au rďż˝mas pďż˝nďż˝ ďż˝i sculele pe banc. M-au «umflat» ďż˝i m-au ďż˝mbrďż˝ncit ďż˝ntr-un Gaz, ducďż˝ndu-mďż˝ la sediul Securit��ii din Deva. ďż˝n beciurile acesteia am stat vreo douďż˝ sďż˝ptďż˝mďż˝ni, cďż˝t au durat anchetele. Eram scos din celulďż˝ cu ochelari de tablďż˝ la ochi, aďż˝a ca sďż˝ nu-mi dďż˝deam seama unde mďż˝ aflu ďż˝i dacďż˝ este zi sau noapte afarďż˝. Atunci au ďż˝nceput torturile ďż˝i m-au ďż˝ntrebat ce influen�� a avut asupra mea unchiul meu. Abia acolo mi-am dat seama cďż˝, de fapt, de asta m-au luat, ca sďż˝ afle mai multe despre el. Soďż˝ia lui era fiica unui mare latifundiar din zonďż˝. Au ďż˝nceput sďż˝ mďż˝ tortureze, pentru a le spune ce ďż˝tiu despre ďż˝ntďż˝lnirile lor. ďż˝mi tot puneau sub nas niďż˝te hďż˝rtii, pe care ar fi vrut sďż˝ le semnez. Am refuzat acest lucru, cu atďż˝t mai mult cu cďż˝t nu ďż˝tiam mare lucru despre unchiul meu. Eu locuiam la cďż˝min ďż˝i n-am fost pe la el decďż˝t de cďż˝teva ori“, a mai spus Alecu Mazďż˝re. Dupďż˝ douďż˝ sďż˝ptďż˝mďż˝ni de anchete, tďż˝nďż˝rul a fost urcat ďż˝ntr-o maďż˝inďż˝, cu ďż˝ncďż˝ un coleg de celulďż˝, ďż˝i cu o bďż˝trďż˝nďż˝, Maria Stoica, ce avea 61 de ani, fiind duďż˝i pentru a fi judecaďż˝i la Tribunalul Militar din Sibiu. Nimeni din familia acestora nu a aflat decďż˝t foarte tďż˝rziu unde se aflau. Îşi aminteďż˝te cďż˝ acel bďż˝rbat a primit 7 ani de detenďż˝ie, el ďż˝ase ani, iar bďż˝trďż˝na, care drďż˝cuise pe secretarul de partid din satul ei, trei ani. „Ne-au ďż˝ncadrat la Articolul 327. Am avut dreptul sďż˝ facem recurs, care s-a judecat tot la Deva. Acolo, nu numai cďż˝ mi-au respins recursul, dar mi-au schimbat ďż˝i ďż˝ncadrarea juridicďż˝, acuzďż˝ndu-mďż˝ de «uneltire ďż˝mpotriva ordinii sociale», fiind ďż˝ncarcerat ďż˝n penitenciarul de tranzit de la Jilava. Am fost, apoi, transferat, ďż˝n decembrie 1957, cu un grup de 70 de deďż˝inuďż˝i politici, din care a fďż˝cut parte ďż˝i preďż˝edintele de mai tďż˝rziu al PNďż˝CD, Ioan Diaconescu, ďż˝n penitenciarul de la Gherla. Aici am stat ďż˝ntr-o celulďż˝, vizavi de camera «Zero» a condamnaďż˝ilor la moarte, pďż˝nďż˝ ďż˝n mai 1959, trďż˝ind momentele vestitei revolte a deďż˝inuďż˝ilor. ďż˝n vara lui '58, comandatul penitenciarului, vestitul torďż˝ionar Goiciu ďż˝i politrucul ďż˝nchisorii, locotenentul Tudose, au fďż˝cut o diversiune, provocďż˝nd pe «frontieriďż˝ti» (persoane care ďż˝ncercaserďż˝ sďż˝ treacďż˝, clandestin, frontiera n.r) stďż˝rnind cunoscuta revoltďż˝, care, dupďż˝ ďż˝nďż˝buďż˝ire, a atras ďż˝nďż˝sprirea regimului de detenďż˝ie. „Au urmat luni de coďż˝mar, cu anchete, care transformau oamenii ďż˝n cďż˝rpe, cu percheziďż˝ii corporale ďż˝ngrozitoare ďż˝i umilitoare. Eram cďż˝utaďż˝i pďż˝nďż˝ ďż˝i ďż˝n anus, ne erau distruse ďż˝i saltelele de paie mucede, pe care ne odihneam, fiind obligaďż˝i sďż˝ dormim pe ciment, unde ni se ďż˝ncingeau plďż˝mďż˝nii. Au urmat luni ďż˝i luni de teroare fizicďż˝ ďż˝i psihicďż˝. Ni se dďż˝dea zeamďż˝ chioarďż˝ ďż˝i, din cďż˝nd ďż˝n cďż˝nd, peste aceasta jumďż˝ri topite ďż˝i rďż˝ncede, din care nu puteai sďż˝ nu faci diaree. La Gherla nu a mai curs apa. Primeam douďż˝ cďż˝niďż˝e de un sfert de litru, pentru a bea“, rememoreazďż˝ acele clipe cumplite fostul deďż˝inut politic.

Munca, o salvare
�n mai 1959, dup� o vizit� medical�, printre de�inu�ii care au �ndr�znit s� cear� ie�irea la munc� s-a num�rat �i Alecu Maz�re.
Acesta a cunoscut ďż˝n ďż˝nchisorile ďż˝i lagďż˝rele de muncďż˝ pe unde a trecut, toatďż˝ „crema“ intelectualit��ii interbelice, azvďż˝rlitďż˝ de comuniďż˝ti ďż˝n ďż˝nchisoare. Îşi aminteďż˝te de colonelul Miclescu, cel ce ďż˝nďż˝buďż˝ise miďż˝carea legionarďż˝, de profesorii Bora ďż˝i Al. Zup, de inginerii Iacob, Cazan, Petcu, Cucu sau Gheorghe, de Antoniu, de la Opera Romďż˝nďż˝, oameni care au ďż˝ndurat, cu demnitate, grozďż˝viile din puďż˝cďż˝riile amintite. 50 dintre deďż˝inuďż˝i au fost urcaďż˝i, ďż˝n mai 1959, ďż˝n vagoane de marfďż˝, fďż˝rďż˝ a ďż˝ti unde pleacďż˝, Îşi aminteďż˝te doar de o cďż˝lďż˝torie lungďż˝ ďż˝i obositoare, cu trei opriri, la Braďż˝ov, Ploieďż˝ti ďż˝i Tulcea, unde au fost mutaďż˝i pe un ďż˝lep de cereale ďż˝i duďż˝i pďż˝nďż˝ la graniďż˝a cu Ucraina, la Periprava. ďż˝n apropiere, la Recea, 1.200 de oameni trďż˝iau, alďż˝turi de vipere, ďż˝ndurďż˝nd vďż˝nturi puternice. Au tďż˝iat stuf ďż˝i au prďż˝it porumbul, fiind bucuroďż˝i cďż˝ soarele le-a ďż˝ntďż˝rit oasele. „Cu apa o duceam, ďż˝nsďż˝, foarte prost, Se aducea cu sacaua de la Dunďż˝re. La sfďż˝rďż˝itul lunii septembrie, ďż˝n 1959 am fost transferaďż˝i la Salcia, ďż˝n Insula Mare a Brďż˝ilei, la fďż˝cut diguri. S-a lucrat din noapte ďż˝n noapte, pďż˝nďż˝ prin 1960, cďż˝nd am fost dus la Agana, tot la fďż˝cut diguri. Dupďż˝ o perioadďż˝, am aflat cďż˝ la dig se lucra din douďż˝ direcďż˝ii ďż˝i cďż˝ ďż˝n tabďż˝ra vecinďż˝ se afla unchiul meu“, mai povesteďż˝te preďż˝edintele AFDP, filiala Roman. La sfďż˝rďż˝itul lunii octombrie 1960, a fost selectat, din 2.000 de deďż˝inuďż˝i, un lot de 80, aceďż˝tia fiind trimiďż˝i sďż˝ lucreze ďż˝n Fabrica penitenciarului Aiud, organizatďż˝ pe principii de producďż˝ie ďż˝i condusďż˝ de deďż˝inuďż˝i. Aici a ďż˝ntďż˝lnit, din nou, foarte mulďż˝i intelectuali, specialiďż˝ti, printre care ďż˝i inginerul romaďż˝can Constantin Bogza, acesta fiind ďż˝i specialistul care a pus ďż˝n funcďż˝iune uzina de la Aiud.
ďż˝n 14 ianuarie 1963, dupďż˝ cinci ani ďż˝i jumďż˝tate, a beneficiat de efectele unui decret de graďż˝iere, fiind pus ďż˝n libertate. ďż˝ntors acasďż˝ a trďż˝it anii colectivizďż˝rii, ďż˝n 1964 s-a cďż˝sďż˝torit, lucrďż˝nd mai ďż˝ntďż˝i la Prefabricate, apoi la fabrica de Tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamďż˝ ďż˝i, de la ďż˝nfiinďż˝are ďż˝i pďż˝nďż˝ la pensionare, la ďż˝ntreprinderea de Tricotaje „Smirodava“ Roman, de unde a ieďż˝it la pensie, ďż˝n 1997. Mulďż˝i ani a fost urmďż˝rit de Securitate. Dupďż˝ Revoluďż˝ie a pus bazele filialei Roman a AFDP, care mai numďż˝rďż˝ doar 150 de membri, cu tot cu beneficiarii drepturilor de refugiaďż˝i politici.
FOTO: Pre�edintele Asocia�iei De�inu�ilor Politici Roman, Alecu Maz�re, rememoreaz� clipele petrecute �n �nchisorile comuniste