 Publiserv, metode moderne de cur��are a z�pezii �i ghe�ii
• pentru evitarea deterior�rii asfaltului, din aceast� iarn�, sarea a fost �nlocuit� cu clorura de calciu • aceasta poate fi folosit� �i la temperaturi de sub -30 de grade Celsius, asigur�nd protec�ia asfaltului �i betonului • fa�� de anii anteriori, c�nd sarea era folosit� ca material antiderapant, gropile nu au ap�rut dec�t pe arterele pe care asfaltul a dep�it durata medie de via�� • clorura de calciu este element nutritiv pentru culturi �i nu atac� solul pe care s�nt amenajate spa�iile verzi • Sumele mari investite din bugetul local pentru repararea �i modernizarea drumurilor �i trotuarelor au reprezentat un motiv important �n decizia luat� de autorit��ile pietrene �n folosirea altor solu�ii de cur��are a z�pezii �i ghe�ii. �nainte de debutul sezonului friguros, primarul Gheorghe �tefan a anun�at c� sarea nu va mai fi folosit� �n acest scop �i c� ar urma s� fie �nlocuit� cu clorura de calciu lichid�. Potrivit �efului executivului pietrean, �n 2005, pentru modernizarea str�zilor �i trotuarelor au fost cheltui�i 150 miliarde de lei. „Ne-am hot�r�t s� folosim clorur� de calciu lichid� - experien�e de acest gen av�nd Prim�riile Bucure�ti �i Bra�ov - pe care am achizi�ionat-o de la CHIMCOMPLEX Borze�ti. Este ceva mai scump�, dar credem c� merit� s� �ncerc�m. Mul�i s�nt �i banii pe care i-am alocat pentru asfalt�ri“, declara primarul �tefan. Publiserv, societatea de interes local care se ocup� at�t de lucr�rile de modernizare �i �ntre�inere a infrastructurii de drumuri, c�t �i de cur��area acestora �n perioada iernii, a achizi�ionat o cantitate important� de clorur� de calciu, rezultatele folosirii acesteia fiind vizibile, �n aceast� iarn�. Clorura de calciu a �nceput s� fie folosit� din anul 1940 pentru combaterea �nghe�ului, datorit� posibilit��ii de folosire la temperaturi deosebit de sc�zute - chiar de sub -30 grade Celsius - datorit� capacit��ii sale de a absorbi rapid umezeala. Speciali�tii au ajuns la concluzia s� are caracteristici superioare celor �nt�lnite la alte produse folosite �n acest scop - clorura de calciu �i cea de magneziu.
Gropile, rezultat al �mb�tr�nirii asfaltului
Cele mai friguroase zile de iarn� din ultimii ani ar fi putut avea efecte foarte nepl�cute - ce ar fi fost resim�ite din plin at�t de �oferi, c�t �i de c�tre pietoni - �ns� adoptarea noii solu�ii a creat condi�ii normale de trafic. Mai mult dec�t at�t, materialul antiderapant folosit a asigurat o protec�ie suplimentar� covoarelor asfaltice. Odat� cu topirea z�pezii �i ghe�ii, pe anumite por�iuni ale drumurilor au �nceput s� �i fac� apari�ia gropile. Nu de dimensiunile „craterelor“ din al�i ani, dar, oricum, au reprezentat un inconvenient. �ns�, trebuie men�ionat c� acestea �i-au f�cut apari�ia pe str�zile care au dep�it durata medie de via�� �i care s�nt prinse �n programul de modernizare din acest an. „Perioada de garan�ie este de 12 luni, �ns� durata medie de via�� a covoarelor asfaltice este de 5 ani. Cele mai multe gropi au ap�rut pe bulevardul Decebal, unde covorul asfaltic a fost turnat �n urm� cu 8 ani. Nu acela�i lucru s-a �nt�mplat pe str�zi precum Ozana, varianta, Fermelor sau 1 Decembrie 1918. Clorura de calciu - pe care am folosit-o �n amestec cu nisipul - s-a dovedit deosebit de eficient� �n perioada cu temperaturi foarte sc�zute, de -26 grade Celsius. �ns�, �n zilele mai pu�in friguroase, am efectuat tratamente de �ntre�inere cu un agent de desz�pezire pe baz� de clorur� de calciu, numit ADD-PROTECT, pe care l-am achizi�ionat de la societatea ROMCHIM PROTECT din Bac�u. Practic, pe l�ng� rolul pe care �l are �n topirea z�pezii �i ghe�ii, acesta impermeabilizeaz� suportul de beton sau asfalt, �mpiedic�nd p�trunderea umezelii, astfel �nc�t durata de via�� a acestuia cre�te apreciabil. �ns�, trebuie �n�eles faptul c� tratamentele pe care le-am f�cut nu pot opri un proces �nceput �i care este normal, acela de �mb�tr�nire“, a declarat Paul Cristinel V�t�jelu, manager de marketing �n cadrul societ��ii Publiserv.
Clorura de calciu reduce eforturile financiare �n reabilitarea str�zilor �i conservarea zonelor verzi
�n iarna 2002-2003, prin filialele sale din teritoriu, Administra�ia Na�ional� a Drumurilor a folosit clorura de calciu, cu rezultate foarte bune, pentru �ntre�inerea celor mai circulate c�i rutiere din �ar�: E 60 - pe Valea Prahovei �i �n zona Feleac-Cluj, E 85 - �n zona Moldovei, E 70 - Autostrada Bucure�ti-Pite�ti, DN3 - pe autostrada Bucure�ti-Constan�a. A fost folosit�, de asemenea, �n desz�pezirea str�zilor din Bucure�ti, de unit��i specializate �n �ntre�inerea infrastructurii rutiere. �ntre principalele sale calit��i, se num�r�: d� rezultate �i la temperaturi de sub -30 grade Celsius, penetr�nd rapid stratul de z�pad� sau ghea��; �n anumite doze este folosit ca microelement nutritiv pentru culturi (�n timp ce sarea afecta foarte puternic spa�iile verzi, clorura de calciu nu d�uneaz�); nu are efecte negative asupra oamenilor �i mediului �nconjur�tor; aplicat� �n cantit��i mici la primele ninsori, reduce considerabil efortul de cur��are a drumurilor; nu las� sedimente �i se cur��� u�or; nu distruge betonul, ori suprafe�ele asfaltate �i se reduce deteriorarea autovehiculelor (sarea av�nd efect coroziv).
|
Autentificare
