Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 22 Martie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Victime colaterale ale liceenelor spînzurate

Victime colaterale ale liceenelor sp�nzurate

• interviu realizat cu Daniela Suman, directorul Colegiului Na�ional Roman Vod�

Reporter: Care este starea de spirit din Roman Vod�, dup� tragediile �n care au fost implicate dou� dintre elevele acestui colegiu?
Daniela Suman: Chiar dac� investiga�iile �i toate discu�iile care au fost �n jurul subiectului arat� c� nu exist� leg�tur� direct� �ntre stresul provocat de �coal� �i producerea acestor tragedii, noi, ca institu�ie, am fost obliga�i s� intr�m �n acest v�rtej. A� zice, mai cur�nd, c� am fost „victime colaterale“ �i ne este foarte greu s� nu recunoa�tem c� ne afecteaz� foarte mult, �n acest moment.
Rep: Concret, cum stau lucrurile?
D.S.: O parte dintre elevi au rezistat destul de bine �i au reu�it s� separe aceste acte ale celor dou� fete de tot ce �ine de �coal�; au considerat c� acestea au avut o serie de probleme personale, fie de un anumit gen, ori de exemple care s�nt din afara �colii, fie probleme �n modul de abordare a vie�ii. Problemele celor dou� fete nu au nici o leg�tur� cu restul elevilor �colii. Unii dintre ei au fost sensibiliza�i de situa�ie �i au privit lucrurile petrecute cu mult� compasiune, al�ii au r�mas indiferen�i, mai ales cei care nu le-au cunoscut niciodat�.
Rep: �i care a fost impactul asupra profesorilor?
D.S.: Evident c� profesorii au fost profund marca�i, pentru c� au fost �nvinui�i, �n aceast� perioad�, de foarte multe lucruri cu care nu au nici o leg�tur�! Au fost �nvinui�i, pe r�nd, de indiferen��, sau c� fac presiuni asupra elevilor s� �nve�e. Am �ncercat s� explic c� nu profesorii de la Roman Vod� fac presiuni �n Rom�nia. Exist� presiuni �n sistem, care decurg din necesitatea men�inerii unor standarde �nalte, fixate la v�rful sistemului educa�ional, iar neexercitarea presiunilor de nici un fel ar �nsemna, probabil, posibilitatea apari�iei unor e�ecuri ale elevilor la examenele na�ionale. Am putea fi, ulterior, �nvinui�i de incompeten��. Tot �n aceast� perioad�, am �nt�lnit �i o alt� atitudine: mul�i p�rin�i ai unor elevi foarte buni ai liceului au fost extrem de revolta�i din cauza tendin�ei de a fi �nvinuit� �coala, �ntr-un lucru cu care ea nu are leg�tur�. Ne-au declarat c� s�nt extrem de mul�umi�i de ceea ce primesc aici, ne-au rugat s� nu cobor�m standardele �i s� �ncepem s� cerem mai pu�in de la elevi. E delicat s� evaluezi starea profesorilor, �n condi�iile �n care acest colegiu a fost subiect de pres� pe toate canalele, s�ntem oameni �i nu putem s� nu fim sensibili la imaginea pe care o avem.
Rep: Se poate spune c� �coala nu ar avea nici o implicare?
D.S.: Nu, niciodat� nu am s� afirm c� toat� lumea este inocent� �n liceul acesta, c� toate cadrele didactice s�nt perfecte, c� toat� lumea lucreaz� extraordinar. Eu nu zic c� nu ar fi �i cazuri izolate de oameni care, poate, nu ar trebui s� fie �n �nv���m�nt. �ns�, nu avem cazuri de abateri deosebite, ci, probabil, pur �i simplu oameni mai pu�in talenta�i. Nu putem culpabiliza un �ntreg colectiv, �n condi�iile �n care, �n acesta, exist� �i oameni a c�ror abnega�ie �n raport cu actul educa�ional este exemplar�. De aceea, cred c�, �n aceast� poveste, at�t elevii, c�t �i profesorii s�nt victime colaterale care nu merit� s� treac� prin a�a ceva. �i p�rin�ii s�nt afecta�i. Cu to�ii �ncerc�m s� g�sim explica�ii, ele s�nt c�utate �n tot felul de zone, s-a vorbit despre mai multe fenomene: satanism, droguri, lucruri de genul acesta. Dac� este sau nu a�a, doar organele abilitate vor descoperi. Eu nu pot nici s� afirm, nici s� infirm c� aceste lucruri s�nt reale. Este foarte posibil s� existe conexiuni de care noi s� nu �tim. Vreau s� precizez c� nu avem nici capacitatea, nici calificarea de a desf�ura investiga�ii complete. Orice semnal pe care l-am primi, evident c� va trebui s�-l comunic�m organelor abilitate s� fac� acest gen de cercet�ri.

„Aceast� experien��, f�r� �ndoial�, ne-a �nv��at pe to�i s� fim mai umani �i mai aten�i la nevoile celorlal�i“
Rep.: Ce �i sf�tui�i s� fac� pe elevi, profesori �i p�rin�i, pentru ca s� treac� mai u�or peste urm�rile acestor tragedii?
D.S.: �i eu, �i foarte mul�i dintre colegii mei �i, mai ales, copiii s�ntem ni�te fiin�e optimiste. Exist� mul�i copii foarte lumino�i �i oameni foarte lumino�i �n �coal�. Cred c� lucrurile trebuie s� mearg� �nainte, c� via�a merge �nainte. Nu putem s� afirm�m, �n asemenea situa�ii, c� de�inem un control absolut asupra lucrurilor. Aici este vorba �i despre destine individuale. Aceast� experien��, f�r� �ndoial�, ne-a �nv��at pe to�i s� fim mai umani �i mai aten�i la nevoile celorlal�i. Dar trebuie s� ne �nve�e �i c� s�nt situa�ii �n care este inutil s� ne culpabiliz�m vis-a-vis de lucruri cu care nu avem de-a face. �i atunci, s� ne separ�m de toate aceste lucruri, s� mergem �nainte �i s� ne revenim la normal, a�a cum eram �nainte. Eu cred c�, �ntotdeauna, un r�u cov�r�itor este urmat de un bine propor�ional cu r�ul produs. Exist� un echilibru �n via��. Consider c� nimic nu va mai fi la fel. Fiecare va sim�i nevoia s� abordeze lucrurile sub o form� mai profesional�. De aceea, cred c� elevii s-ar putea s� ias� mai �nt�ri�i, mai serio�i �n abordarea vie�ii, mai pricepu�i �n a-�i c�uta drumul �n via��, iar noi, profesorii, vom �ncerca, probabil, s� fim mai aproape de sufletul lor �i s� le �n�elegem mai bine nevoile pe care le au.

„Au c�zut victime nevinovate ale situa�iei inclusiv angaja�i din personalul administrativ“
Rep.: Crede�i c� sinuciderile ar putea fi �i urmarea unei �ncerc�ri a fetelor de a atrage aten�ia asupra lor?
D.S.: Orice este posibil. Eu am spus tot timpul, zilele acestea, c� se poate specula la nesf�r�it. At�t pot s� spun: ceea ce au f�cut cele dou� fete, indiferent care au fost ra�iunile lor, a creat at�t de mult r�u �n jur �i ele s�nt departe de a fi ni�te eroine. Au c�zut victime nevinovate ale situa�iei inclusiv angaja�i din personalul administrativ, care s�nt, �n prezent, sub tratament, �n urma �ocului pe care l-au suferit. Cei care au g�sit-o sau au v�zut-o pe fata care s-a sinucis s�nt profund marca�i, �nc� v�d imaginile, g�ndi�i-v� c� a trebuit s� rezolv�m tot felul de lucruri care �in de o anchet� criminalistic� �n �coal�.
Rep.: �tia�i c� una dintre elevele care s-a sinucis a mai avut o tentativ� de acest gen?
D.S.: Nu �tiam. Nu ne-a spus nimeni �i poate ar fi bine ca atunci c�nd un elev este mutat de la o institu�ie de �nv���m�nt la alta s� vin�, pe l�ng� foaia matricol�, �i cu o fi�� psiho-pedagogic�. P�rin�ii nu vin s� ne spun� c� au un copil cu probleme, �i asta iat� c� poate deveni o problem�.
Rep.: S-a vorbit mult despre rolul psihologului din �coal�...
D.S.: Nu poate fi acesta �nvinov��it �n nici un fel. S�nt 1.400 de copii doar la Roman Vod�, mai are de supervizat �i c�teva �coli din mediul rural, plus ore la clas�. Nu are timp s� fac� interviuri cu to�i elevii. Apoi, dac� un elev este chemat la o prim� �edin��, aceasta presupune o cunoa�tere preliminar�. Nu se poate pune un diagnostic dup� prima �edin��. Atunci, unii copii nu mai vin la a doua pe, considerentul c� „am fost la psiholog �i nu m-a prea ajutat“.
Rep.: �n alt� ordine de idei, au existat „antecedente“ legate de droguri sau de satanism la Roman Vod�?
D.S.: Nu. P�n� la acest moment, nu pot s� v� spun c� am discutat, vreodat�, �n acest liceu despre astfel de probleme. E drept c� s�nt aici de doar �apte luni, dar nici c�nd am preluat func�ia de la domnul Stan, d�nsul, care mi-a oferit foarte multe informa�ii despre liceu, nu a vorbit niciodat� despre a�a ceva. Acum, mult� lume, pe fondul a ceea ce s-a �nt�mplat, zice c� pe o banc� era un simbol, dar nu pot s� zic c� e un fenomen extins, c� pe toate b�ncile s�nt simboluri. Apoi, profesorii pot s� aib� probleme �n a identifica sau a descifra un astfel de simbol. Bun, �i dac� �l vezi, poate s� fie o chestiune serioas� ceea ce de obicei nu este, sau poate s� fie o mod�, din teribilism. S� ne amintim c�, la un moment dat, au ap�rut zvastici f�cute de copii pe pere�ii blocurilor, dar asta nu �nseamn� c� po�i s� spui c�, �n acea comunitate, exist� un grup puternic de nazi�ti.

Articol afisat de 2466 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Au consemnat Camelia VARVARA �i Cezar FILIP)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective