Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 30 Martie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Bagatela de cinci parale

(14)
�ntr-o vreme c�nd istoria se opre�te la Andreea Esca �i la C�t�lin Cri�an, la Hagi �i la Mutu, am descoperit �n chip miraculos un „tocilar“ preocupat de istoria mai veche a Rom�niei. El m-a �ntrebat ce anume a fost „cordonul sanitar“ din anii interbelici, �tiind c� un asemenea „cordon“ se crea �n vechime �n jurul unor regiuni b�ntuie de cium� sau de holer�, pentru a pre�nt�mpina r�sp�ndirea molimei.
�ntrebarea lui m-a pus pe g�nduri, st�rnind �n memoria mea, de „fan“ al istoriei, o serie de amintiri dintre cele tr�ite sau citite.
�ntr-adev�r, primele cordoane sanitare se creau pentru a preveni extinderea unor epidemii, un soi de carantin� �n jurul regiunii b�ntuite de molim�. Dar dup� revolu�ia bol�evic�, un asemenea „cordon“, numit chiar „sanitar“, s-a �ncins �n jurul URSS, spre a opri extinderea epidemiei bol�evice, care cuprinsese la un moment dat Ungaria �i amenin�a s� biruie �n Germania imediat dup� �nfr�ngerea din 1918.
Pe comuni�tii maghiari i-a spulberat armata rom�n�, �n fa�a c�reia trupele de adun�tur� ale lui Bela Kuhn nu puteau rezista. Atunci, un sergent rom�n a �n�l�at deasupra parlamentului din Buda o pereche de opinci. Gestul nu era elegant, �ns� trebuie s� �inem seama c� �nsemna ini�iativa unui soldat, nu a unui diplomat. �n Germania, comuni�tii au fost �nfr�n�i chiar de for�ele locale. Dar marele pericol amenin�a dinspre Rusia, prin ��rile Baltice, Polonia, Cehoslovacia �i Rom�nia, ��ri cu grani�e �ntinse la r�s�rit �i care se �nscriau �n vechea �i permanenta tendin�� a Rusiei de a se �ntinde de la Marea Baltic� p�n� la Marea Mediteran� �i de la Pacific p�n� �n Silezia cea industrializat� �i �n Boemia.
�n aceste �mprejur�ri s-a n�scut „cordonul sanitar“, dovedit inutil �n condi�iile unei alian�e criminale �ntre Hitler �i Stalin. Pe noi, rom�nii, nu ne-a mai ajutat nimeni �n fa�a t�v�lugului sovietic, domnul W. Churchill v�nz�ndu-ne ru�ilor �n schimbul Greciei �nc� �nainte de a se fi �ncheiat al doilea r�zboi mondial.
�n prezent, f�r� Basarabia, �n continuare rupt� din trupul ��rii, c�nd fie na�ionali�tii portocalii, fie comuni�tii ro�ii fac guvern la Kiev, tare mi-e team� c� din nou vom fi „cordon sanitar“, la grani�a de est a NATO �i a Uniunii Europene. Cu toate r�spunderile, cu toate durerile na�ionale �i cu toate riscurile!

(15)
�ntr-o conferin�� de pres�, la Cluj, pre�edintele ��rii a declarat sincer, curat, marin�re�te, c� institu�iilor statului nu le pas� de opiniile gazetarilor, care, �n consecin��, se dau mari de poman�, �nchipuindu-�i, bie�ii de ei, c� ar fi c�inii de paz� ai democra�iei �i a patra putere �n stat, e drept, neconsfin�it� constitu�ional ca atare.
Odinioar�, dup� ceasul zilnic de glorie, ziarul rom�nesc devenea fie ambalaj pentru produsele de b�c�nie ori din pia��, fie element de igien� corporal�, �nlocuind h�rtia igienic�. Maculatur� deci. Dar ce soi de maculatur�? Mai exploziv� dec�t m�m�liga! C�t ai fi zis Pamfil �eicaru sau Stelian Popescu, gata, pica un cap de pezevenghi, prefect sau ministru. Ba uneori picau guverne �ntregi. Nu te jucai cu ziari�tii.
Acum se autodefinesc „formatori de opinie“ c��iva gazetari doldora de talent �i cu din�i de cri��, neb�g�nd de seam� c�, vorba domnului B�sescu, degeaba dau pe gur� ce au �n cap (vorbele domniei sale), fiindc� otorit��ilor, de sus �i p�n� jos, le doare bombeul (vorbele mele).
Cum televizorul nu poate �nlocui h�rtia igienic�, fiind contondent �i supradimensionat pentru a�a treab�, iar h�rtia de ziar este nociv�, deci neindicat� la vechile servicii, nu le r�m�ne ziari�tilor dec�t s� scrie pentru a se citi �ntre ei.
Asta p�n� la proxima campanie electoral�, c�nd din nou politicienii vor �mpacheta �n miere stipendiile „imorale“ �i apelurile la sprijin din partea presei.

Articol afisat de 1468 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Mihai MANCA�)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective