 „�n acuarel�, printr-o munc� de Sisif, po�i atinge aripa de �nger a culorii“
• interviu cu artistul plastic Iulia H�l�ucescu Artistul plastic Iulia H�l�ucescu „urc�“, ast�zi, cea de-a 82-a treapt� a devenirii sale ca om �i des�v�r�irii ca „rapsod“ al Neam�ului, �i nu numai, zugr�vit �ntru eternitate prin imagini sublime �i culori f�r' de egal. 82 de ani de via�� �i munc� d�ruit� frumosului, de care „Doamna acuarelei rom�ne�ti“ este m�ndr� �i pe care �i cinste�te, aveam s� afl�m, �n plin proces de crea�ie. „�ntr-adev�r, s�nt la v�rsta c�nd fac bilan�ul unei activit��i de-o via��, dar asta nu �nseamn� c� nu creez �n continuare �i nu-mi preg�tesc chiar �i mici expozi�ii“, a afirmat Iulia H�l�ucescu, �ntr-un interviu �nregistrat de c�tre redacorul Monitorului de Neam� cu dou� zile �nainte de aniversarea zilei de na�tere a anului 2006.
„Am avut �ansa de a face c�te ceva pe acest t�r�m“
Reporter: Stimat� doamn� Iulia H�l�ucescu, m� simt onorat �n a fi mesagerul redac�iei Monitorului de Neam� �i, prin aceasta, a cititorilor s�i, de a v� spune «La mul�i �i ferici�i ani!» acum, c�nd v-a�i ad�ugat �nc� o petal� �n frumosul buget al unei vie�i tr�ite sublim �i �n folosul tuturor iubitorilor de art�.
Iulia H�l�ucescu: V� mul�umesc din tot sufletul. M� bucur foarte mult c�nd v�d c� oamenii de �nalt� sim�ire �i amintesc de arti�ti, iar printre ace�tia, dup� cum se vede, m� num�r �i eu. Vreau s� v� spun c� m� simt foarte fericit� c� am atins v�rsta la care nu m� a�teptam. �i dac� femeilor, �n general, nu le place s�-�i dezv�luie v�rsta, eu o fac cu pl�cere, deoarece m� simt o norocoas�. Nu este u�or s� atingi o asemenea v�rst�. Din cei cinci fra�i, eu am fost cea mai mic�. M� bucur c� am ajuns s� pun �n valoare ceea ce am f�cut pe parcursul vie�ii. S�nt pu�ini arti�tii care au reu�it s� fac� asta. Trebuie spus c� este foarte greu ca, dup� moartea unui artist, s� se ocupe cineva de opera sa, a�a cum ar face-o el �nsu�i. Or eu, din fericire, am avut �ansa de a face c�te ceva pe acest t�r�m. Am creat un muzeu la Tarc�u, meleagul meu natal, pe care �l divinizez pentru frumuse�ile sale �i oamenii s�i, o sal� la Bicaz, care este deosebit de frumos aranjat� la Muzeul de Istorie, iar, recent, am scos un album de o calitate documentar� �i o �inut� grafic� deosebit�.
Rep.: Un artist de excep�ie se situeaz� �ntotdeauna �n „Parnasul“ spiritual al comunit��ii din care face parte. Dumneavoastr� ave�i un loc �n „Pantheonul“ valorilor culturale ale contemporaneit��ii. Cum recepta�i acest sentiment al nemuririi?
I.H.: Legat de acest lucru, m� simt o fericit� �i o norocoas�. Eu am gustat, �n timpul vie�ii, din satisfac�ia datorat� aprecierii mele �i a operei create de mine de c�tre contemporani. Am fost apreciat� �n jude�ul meu �i numai. Acesta este un lucru rar �n lumea artistic�.
Pentru asta eu mul�umesc tuturor concitadinilor mei �i acelora care ne-au sprijinit �n tot ce am f�cut pe t�r�m artistic. Ca s� nu mai vorbesc de suportul acordat pentru a amenaja un muzeu la Tarc�u, la care nu g�ndeam nici �n cele mai pl�cute vise ale mele. Revin �i afirm cu toat� sinceritatea c� am fost o norocoas� �i-n acest lucru. C�t prive�te „Pantheonul“ despre care vorbea�i, m-a� bucura ca acel loc s� revin� crea�iei mele, care oricum poart� �ntreg sufletul meu rev�rsat �n form� �i culoare.
„Am avut onoarea s� am ca profesori personalit��i de excep�ie, precum George C�linescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Anton Dumitriu, sau Mircea Florian“
Rep.: Fiindc� a�i adus vorba despre crea�ia artistic�, ne-am sim�it onora�i s� ne vorbi�i c�te ceva despre acest subiect, pentru c� cine poate vorbi mai bine dec�t autorul �nsu�i, cel care a tr�it pe viu fenomenul actului crea�iei?
I.H.: Am s� �ncep cu sf�r�itul. �n 2006, voi tr�i un eveniment expozi�ional de excep�ie. Voi expune la Muzeul de Art� Piatra Neam�, al�turi de maestrul meu, Schwitzer - Cump�na, la rug�mintea celei care se ocup� de opera regretatului pictor, doamna Zoe Stoicescu Apostolache. V� da�i dumneavoastr� seama ce �nseamn� asta pentru mine? S� expun al�turi de cel care mi-a c�l�uzit, �n tinere�e, pa�ii spre perfec�iunea artistic�... Pentru c� vreau s� amintesc faptul c�, atunci c�nd eram student� la filosofie, am luat cuno�tin��, prin Universul, cu pictura lui Schweitzer - Cump�na. Mi-a pl�cut �i m-am sim�it atras� de maniera �n care picta. Nici nu �tiam dac� este �n via��. L-am c�utat �i i-am cerut s� m� primeasc� �n atelierul s�u. Pentru asta, am prezentat �i o map� de lucr�ri. I-am pl�cut �i am r�mas discipola sa. Revenind la crea�ia mea, pot afirma c�, dintre toate tehnicile picturii, am g�sit resurse inepuizabile �n acuarel�, pentru care am f�cut o pasiune. V� fac o confesiune. O simt cea mai apropiat� deoarece vibreaz� cel mai intens cu temperamentul �i sensibilitatea mea artistic�. Este adev�rat c�, �n opera mea, �i-a pus amprenta �i forma�ia mea filosofic�. Am avut onoarea s� am ca profesori personalit��i de excep�ie, precum George C�linescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Anton Dumitriu, sau Mircea Florian. To�i ace�tia mi-au format o concep�ie despre via��, care s-a r�sfr�nt, mai apoi, �n opera mea artistic�. Peste toate acestea a fost munca. �n leg�tur� cu munca din crea�ie, acela�i maestru Schweitzer - Cump�na �mi spunea c� �n art� trebuie s� munce�ti at�t de mult, �nc�t la o lucrare executat� s� se cread� c� e f�cut� singur�. Ei, �n acuarel� lucrurile stau exact a�a, deoarece, spre deosebire de alte tehnici, �n care este permis� revenirea, pentru o acuarel� trebuie s-o iei mereu de la cap�t, precum Sisif, p�n� ce atingi aripa de �nger a culorii. Aici, culoarea trebuie s� fie de o calitate bun�, iar suportul material - h�rtia - s� aib� o fibr� care s� permit� mersul pensulei, precum o m�ng�iere dumnezeiasc�. Nu �nt�mpl�tor, noi, arti�tii, �i mai cu seam� acuareli�tii spunem c�, la �nceput, a fost culoare, acel pigment de ap� pur ca sufletul, unduios ca dansul �i muzica, �naripat ca poezia. Pensula�ia molcom �optitoare a acuarelei treze�te �n artist �i, mai apoi, �n fiecare admirator al unui tablou, o emo�ie melancolic�, ce se confund� cu inefabilul.
Un sfat pentru arti�tii rom�ni: „s�-�i cultive originalitatea, iar prin opera lor s� promoveze valorile culturale rom�ne�ti“
Rep.: A�i vorbit cu emo�ie �i respect despre maestrul dumneavoastr� spiritual, pictorul Schweitzer-Cump�na, ne pute�i vorbi �i despre vreun posibil discipol de-al artistei Iulia H�l�ucescu?
I.H.: Din nefericire nu. Tinerii nu mai s�nt atra�i de acuarel�, pe motiv c� nu se cump�r� sau dac� da, se vinde mult mai slab ca uleiul. Este regretabil, pentru c� talente avem, dar fiecare prefer� s� abordeze o tehnic� cerut� pe pia��, cu prec�dere pictura �n ulei. Or, noi am avut o tradi�ie, majoritatea marilor pictori f�c�nd �i acuarel�. Am �n vedere pe Luchian, pe Grigorescu �i mul�i al�ii, care au format adev�rate �coli, f�c�nd din acuarel� o art� de sine st�t�toare. C�t prive�te occidentul, arti�tii de acolo �ncearc� fel de fel de tehnici �i maniere, doar pentru a promova a�a-zisa noutate �i originalitate. Arti�tii tineri rom�ni, la r�ndul lor, �i imit� �i, astfel, te treze�ti c� nu mai po�i face nici o diferen�� �ntre un pictor �i altul. Pentru talenta�ii arti�ti rom�ni am un sfat: s�-�i cultive originalitatea, iar prin opera lor s� promoveze valorile culturale rom�ne�ti. S� nu uite niciodat� c� s�nt rom�ni. Doar prin filonul matricei lor spirituale vor putea �nvinge �n art�.
Rep.: Doamn� Iulia H�l�ucescu, fie ca anul 2006 s� v� aduc� mult� s�n�tate, putere de munc� �i fericire. V� promitem c�, peste un an, cu aceea�i ocazie, vom fi iar�i pentru continuare discu�iei.
I.H.: S� dea Dumnezeu! U�a atelierului meu v� va fi mereu deschis�.
|
Autentificare
