Montana, oferitďż˝ investitorilor pentru 280 miliarde de lei

• toate bunurile sďż˝nt scoase la vďż˝nzare, ďż˝n bloc • dacďż˝ acest tip de vďż˝nzare eďż˝ueazďż˝, patrimoniul va fi ďż˝nstrďż˝inat pe active •

Lichidatorii judiciari de la societatea comercial� Montana SA, aflat� sub inciden�a Legii falimentului 64/1995, scot la v�nzare prin licita�ie public� toate bunurile apar�in�nd debitoarei. Se inten�ioneaz� v�nzarea �n bloc a tuturor imobilelor din jude�, la pre�ul de �ncepere de 280 miliarde de lei. �n cazul �n care nu se va prezenta nimeni pentru �ntreg patrimoniul, v�nzarea se va face pe active. Investitorii interesa�i pot achizi�iona at�t fabrica din municipiul re�edin�� de jude�, c�t �i activele imobile din Roman, Ghind�oani �i O�lobeni. Fabrica de produse lactate din Piatra Neam� este oferit� cump�r�torilor la un pre� de 173,8 miliarde de lei. Activul cuprinde pavilionul administrativ, corpul principal de fabrica�ie, fabrica de �nghe�at�, precum �i teren proprietate de circa 17.000 de metri p�tra�i. La 106 miliarde de lei este evaluat� fabrica din Roman, pre� �n care intr� aproape 13.000 de metri p�tra�i de teren, precum �i principalele corpuri de cl�diri ale firmei. Centrele de r�cire a laptelui din Ghind�oani �i O�lobeni, cu terenul aferent, valoreaz� fiecare 66 milioane de lei. Societatea Montana SA, cel mai mare produc�tor de produse lactate din jude�, a intrat sub inciden�a Legii falimentului �n 2004. Ini�ial, judec�torul sindic nu a fost de acord cu deschiderea falimentului �i a declarat firma �n insolven��. Debitele se cifrau la 63,1 miliarde de lei, plus 1,3 milioane de dolari. AVAS s-a �nscris cu suma �n dolari, subrog�ndu-se �n drepturile celor care au de atras bani la bugetul de stat, Casa de Asigur�ri de S�n�tate, �omaj sau Casa de Pensii. Cea mai mare parte a datoriilor, respectiv 56,7 miliarde de lei, este debit c�tre Administra�ia Finan�elor Publice, �n timp ce Prim�ria Roman are de recuperat 437,5 milioane de lei. Al�i creditori s�nt Consiliul Local Piatra Neam�, cu 453 milioane de lei, iar singura societate comercial� care revendic� bani este Impex Trading SRL, din Austria, cu 4,5 miliarde de lei. Toate bunurile au fost sigilate �i inventariate, �n vederea scoaterii acestora la v�nzare prin licita�ie public�. Cererea de declan�are a falimentului a fost depus� de Administra�ia Financiar�. Debitoarea a �ncercat s� nu intre sub supravegherea judec�torului sindic �i a contestat reorganizarea judiciar� decis� de instan�a din Neam�. �i hot�r�rea dat� de Curtea de Apel Bac�u a fost contestat�, iar dosarul a ajuns p�n� la �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie. Instan�a suprem� a decis c� se impune intrarea sub inciden�a Legii falimentului, dar a declarat firma �n reorganizare judiciar�.