• la 9 Mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Fran�ei, f�cea o declara�ie ce va fi pilonul construc�iei europene • el cerea germanilor, dar �i altor ��ri europene s�-�i uneasc� produc�iile de o�el �i c�rbune ca prim� funda�ie a unei federa�ii europene • apoi, pe 18 aprilie 1951 s-a semnat tratatul ce punea bazele Comunit��ii Europene a C�rbunelui �i O�elului (CECO), piatra de temelie a Uniunii Europene de ast�zi •
Cine s-ar fi g�ndit �n 1990 c� Rom�nia va fi la un pas de por�ile Uniunii Europene? De fapt, c��i dintre noi, ne g�ndeam �n acei ani tulburi c� statele b�tr�nului continent �i vor da m�na pentru a crea un asemenea colos, cum este Uniunea European�?
Uni�i �n diversitate, �anse egale pentru to�i, por�i deschise, s�nt idei care �i au originea �n planurile de dup� cel de-al doilea r�zboi mondial. Dar c�t de preg�ti�i s�ntem pentru a aplica aceste principii, pentru c� Uniunea European� nu doar ofer�, ��i �i cere �n�elegere, implicare, mentalitate. P�n� la sf�r�itul acestui an vom �ncerca printr-un proiect unic �n presa local� rom�neasc� s� va prezent�m o Uniune European� a�a cum este, cu bune �i rele. Vom trece �mpreun� prin zeci de articole tematice, analiz�nd politici, programe de finan�are, simboluri, oferindu-v� interviuri �n exclusivitate cu cele mai importante personalit��i europene.
Prin APEL NEWS (program al Asocia�iei Patronale a Editorilor Locali din Rom�nia), Europagina va fi disponibil� s�pt�m�nal pentru circa 150.000 de cump�r�tori de pres� local�, din �ntreaga �ar�, de la Timi�oara la Tulcea �i de la Suceava la Slatina, ale c�ror opinii �i comentarii s�nt a�teptate permanent la adresa de e-mail:
[email protected] sau pe www.apelro.ro.
9 Mai 2006, 66 de ani de construc�ie european�
C�ut�nd ad�nc �n istoria b�tr�nului continent descoperim r�zboaie, conflicte permanente, imperii care nimiceau �i ucideau pentru un singur scop - suprema�ia asupra Europei. Cum s-a ajuns ca popoare care odinioar� se urau s� fie ast�zi prietene, s�-�i dea m�na �n Parlamentul European �i Comisia European�, discut�nd chiar posibilitatea adopt�rii unei constitu�ii comune. R�spunsul ne este oferit tot de istorie. Dup� terminarea celui de-al doilea r�zboi mondial situa�ia din Europa era dezastruoas�, Marea Britanie, Fran�a, Germania �i Italia erau la p�m�nt iar continetul se afla la m�na SUA �i URSS. Era nevoie de o nou� ordine, la baza c�reia vor sta doi du�mani de moarte, Fran�a �i Germania.
Propunerea care a schimbat lumea
9 Mai 1950, ora 18:00, �n „Salon d'Horologe“ al Ministerului de Externe al Fran�ei, circa 200 de jurnali�ti francezi �i nu numai asist� la o conferin�� de pres� a Ministrului de Externe al Fran�ei, Robert Schuman (foto). Privit� la �nceput ca o simpl� discu�ie �n ceea ce prive�te resursele de c�rbune �i o�el, aceasta avea s� devin� poate cea mai important� conferin�� de pres� din istoria Europei. �n discursul s�u, Schuman va face o declara�ie ce va fi pilonul construc�iei europene. Un francez �i chema pe cei care-i distruseser� o mare parte din �ar�, germanii, dar �i alte popoare ale Europei, s�-�i uneasc� produc�iile de o�el �i c�rbune ca prim� funda�ie a unei federa�ii europene.
Planul avea la origine ideile lui Jean Monnet �i prevedea crearea unei �nalte Autorit��i, promova reconcilierea franco-german�, propunea ca o�elul �i c�rbunele s� fie folosite doar �n comun �i �n scopuri pa�nice �i avea marele avantaj, ascuns la acea vreme, de a face un nou r�zboi franco-german imposibil. Imediat dup� conferin�a lui Schuman, cancelarul german Konrad Adenauer, a anun�at c� prime�te propunerea Fran�ei, toate acestea duc�nd la semnarea, �n 18 aprilie 1951 a Tratatului de la Paris, ce punea bazele Comunit��ii Europene a C�rbunelui �i O�elului (CECO), piatra de temelie a Uniunii Europene de ast�zi. Semnatarele acestui tratat au fost Fran�a, Germania, Italia �i cele trei state din Benelux. Marea Britanie avea s� refuze motiv�ndu-�i decizia prin interesul mai mare pentru colonii.
La un pas de respingere
9 Mai 1950 avea s� fie �nceputul �ntregii construc�ii europene, a�a cum o vedem noi ast�zi. �n semn de omagiu pentru Robert Schuman �i ca apreciere pentru importan�a declara�iei sale, �n 1985, la summitul liderilor comunit��ii europene de la Milano, s-a luat decizia ca 9 mai s� devin� ziua Europei, stabilindu-se ca aceasta, steagul, imnul �i moneda unic� s� fie cele mai importante simboluri europene. Pentru a putea s� fac� o asemenea declara�ie, Schuman avea nevoie de sprijinul guvernului francez. Cu �ase zile �nainte el a trimis membrilor executivului o scurt� prezentare a acestui plan, varianta final� fiind dezv�luit� membrilor guvernului, abia �n diminea�a zilei de 9 mai. Primul ministru, Georges Bidault, a privit destul de cirscumpect unele pasaje ale planului, �n timp ce c�teva ministere au cerut mai multe detalii. Abia la c�teva luni de la emiterea declara�iei, Schuman a reu�it s� ob�in� aprobarea Guvernului pentru acest plan.
Cum s-a ajuns la Uniunea de ast�zi?
1951. Se semneaz� Tratatul Comunit��ii Europene a C�rbunelui �i O�elului
1957. Se semneaz� Tratatul Comunit��ii Europene a Energiei Atomice �i al Comunit��ii Economice Europene
1962. Se adopt� politica agricol� comun�
1968. Ia na�tere Uniunea Vamal�
1973. Marea Britanie, Danemarca �i Irlanda ader� la CEE
1979. Este creat Sistemul Monetar European
1981. Grecia ader� la CEE
1986. Spania �i Portugalia ader� la CEE
1992. Este semnat Tratatul Uniunii Europene, la Maastricht
1995. Austria, Finlanda �i Suedia ader� la UE
1999. Este lansat� moneda unic� european�, euro.
2004. Ader� la UE, 10 state din Europa Central� �i de Est, printre care �i fostele state comuniste Cehia, Ungaria, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia �i Slovenia.
Monnet, primul pre�edinte
N�scut �ntr-o familie de comercian�i de coniac, �n 1888, Jean Monnet a fost secretar general adjunct al Societ��ii Na�iunilor, particip�nd din aceast� postur� la relansarea economic� a Austriei, Poloniei, Rom�niei. �n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial a jucat un rol major �n Comitetul de Eliberare Na�ional� a Fran�ei, iar dup� terminarea acestuia a conceput un plan de refacere a Fran�ei. �n 1950 concepe al�turi de Robert Schuman planul ce va schimba fa�a Europei, iar �n 1952 devine primul pre�edinte al �naltei Autorit��i, coordon�nd din aceast� postur� activitatea CECO. Se stinge din via�a �n 1979, la 91 de ani.
Principalele idei pe care s-a construit planul lui Jean Monnet erau:
„Nu coaliz�m state, noi unim oameni“, „Europa nu se va crea dintr-o dat�, nici �ntr-o construc�ie de ansamblu, ea se va crea �ns� prin realiz�ri concrete, pun�nd la baz� o solidaritate de fapt“, „Oamenii s�nt necesari schimb�rilor, institu�iile pentru a face schimb�rile viabile“
Sursa: Delega�ia Comisiei Europene �n Rom�nia
Newsflash
Constitu�ia european� este considerat� f�r� valoare �n cre�terea Europei, arat� un sondaj publicat la Bruxelles, �n timp ce extinderea UE este v�zut� ca o amenin�are de mul�i dintre locuitorii statelor vest-europene. Cei mai „speriati“ de extindere s�nt francezii, urma�i de greci �i germani, doar locuitorii noilor state membre fiind ceva mai deschi�i �n acest� privin��.
Insulele Feroe spun nu UE, p�n� �n momentul �n care Islanda �i Norvegia vor face pasul spre aceast� entitate. Principala temere a micu�ului stat este politica UE �n materie de pescuit, politic� pe care nu o accept� a�a cum este �n acest moment.
Noile state membre acuzate pentru tratamentul aplicat rromilor, primele fiind ar�tate cu degetul statele central europene Ungaria, Cehia �i Slovacia, �n special pentru tratamentul la care s�nt supu�i elevii de etnie rrom�, nevoi�i s� �nve�e �n �coli speciale sau exila�i �ntr-un col� al clasei �n �colile publice.
Siteurile UE vor avea o nou� identitate din 9 mai, schimb�ndu-�i sufixul �n „.eu“. Aceast� schimbare vine la o lun� dup� lansarea domeniilor „.eu“ destinate europenilor �i urm�re�te cre�terea vizibilit��ii UE pe internet.
Autentificare
