Cei �ntocmai cu Apostolii: Sfin�ii �mp�ra�i Constantin �i Elena

Dac� ar fi s� sintetiz�m �ntr-o expresie simpl� via�a �i activitatea lui Constantin cel Mare, cel mai potrivit� ar fi aceea de geniu al cre�tinismului. Via�a sa, deloc lini�tit�, a fost descris� magistral de Eusebiu de Cezareea �n lucrarea De vita Constantini.
Fiind fiu al �mp�ratului de Apus, Constan�ius Chlorus, a deprins din fraged� pruncie �ndeletnicirea armelor �i lungile campanii de cucerire �i de p�strare a teritoriului Imperiului Roman. �n anul 305, �l afl�m pe Constantin �n Brittania, pe teritoriul Spaniei de azi. Dup� o s�ngeroas� lupt� cu tribul pic�ilor, Constan�ius Chlorus este ucis. La pu�in� vreme, g�rzile imperiale, admir�nd foarte mult pe Constantin, l-au ales Imperator. �n 306, Constantin devine �mp�rat al Imperiului Roman de Apus. Imperiul, pentru a fi mai u�or de condus, fusese divizat sub conducerea a doi �mp�ra�i �i doi viceregi, respectiv Imperiul Roman de R�s�rit �i de Apus, ceea ce a condus la apari�ia de tensiuni �ntre �mp�ra�i.
Contactul indirect al lui Constantin cu cre�tinismul este realizat destul de timpuriu, deoarece fiind fiu de �mp�rat auzise despre aceast� religie, persecutat� de aproape to�i �mp�ra�ii romani. De altfel, �n 311 Constantin semneaz� �mpreun� cu �mp�ratul Galeriu un decret prin care cre�tinismul s� nu mai persecutat. Constantin era adorator al cultului Sol invictus, religia Soarelui, pe care o primise de la tat�l s�u.
ďż˝n primďż˝vara anului 313, lďż˝ngďż˝ Roma, la Pons Milvius, Constantin se pregďż˝tea de bďż˝tďż˝lia decisivďż˝ cu ďż˝mpďż˝ratul Maxenďż˝ius. ďż˝n ajunul bďż˝tďż˝liei, Constantin are o viziune deosebitďż˝ ďż˝n care i se aratďż˝ Mďż˝ntuitorul Iisus Hristos, Care ďż˝i spune cďż˝ va cďż˝tiga lupta doar dacďż˝ va crede ďż˝n semnul de biruin�� al Crucii. Totodatďż˝, Constantin vede pe cer semnul Sfintei Cruci, ďż˝nconjurat de stele ďż˝i de inscripďż˝ia: „ďż˝ntru acest semn vei ďż˝nvinge!“. Constantin porunceďż˝te ca sďż˝ se ďż˝nsemneze cu semnul Crucii armele, veďż˝mintele ďż˝i steagurile de luptďż˝. Apoi, chemďż˝ la sine pe preoďż˝ii creďż˝tini pentru a-i explica minunata apariďż˝ie. Trebuie menďż˝ionat cďż˝ Maxenďż˝ius avea o oaste de 150.000 de ostaďż˝i, iar Constantin numai 20.000, cu toate acestea el reuďż˝eďż˝te sďż˝ biruiascďż˝ cu ajutorul Crucii numeroasele oďż˝ti.
�n acela�i an, Constantin, dup� ce s-a edificat asupra cre�tinismului, a elaborat un Edict, la Milano, prin care cre�tinismul era scos definitiv de sub persecu�ii, fiind declarat religio licita, religie legal�. �mpreun� cu mama sa, �mp�r�teasa Elena, el va trece la ampl� construire a Bisericii cre�tine �n �ntreg Imperiul, d�ruind o seam� de facilit��i religiei cre�tine. Preo�ii erau scuti�i de impozite �i de armat�, instituie ca zi de odihn� general� Duminica, bate monede cu �nsemnul Sfintei Cruci, interzice oficierea de jertfe, distruge o seam� de temple idolatre etc. Cu toate acestea, dovedindu-se un abil diplomat �i politician, Constantin nu se converte�te prin botez la cre�tinism pentru a putea p�stra titlul de Pontifex Maximus �i de a men�ine unitatea politic� a Imperiului care era str�ns legat� de cea religioas�.
�n 321, �l biruie�te �i pe Licinius, la gurile Dun�rii, devenind unic Imperator. Licinius continuase prigonirea cre�inismului p�n� �n 321.
Anul 324, prin os�rda �i dragostea Sfintei Elena, aduce descoperirea Crucii pe care Domnul Hristos fusese r�stignit, dup� ce prin Sf�nta �i de via�� f�c�toarea Cruce se s�v�r�e�te o minune. �mp�r�teasa Elena devine mare ctitor de biserici, �nzestr�ndu-le cu nepre�uite ve�minte �i odoare. Ea zide�te la Ierusalim mai multe biserici printre care �i Biserica �nvierii.

Victorie �n Sinod
ďż˝n anul 325, datoritďż˝ certurilor religioase cauzate de erezia arianďż˝, conform cďż˝reia Iisus Hristos era considerat prima creaturďż˝ a Tatďż˝lui, ceea ce demonta dumnezeirea Sa, deci neconsubstanďż˝ialitatea cu Acesta, prezideazďż˝ primul Sinod Ecumenic, de la Niceea, la care participďż˝ 318 episcopi din ďż˝ntreaga lume. La sinod, Constantin dovedeďż˝te cďż˝t de bun cunoscďż˝tor al teologiei creďż˝tine era, mediind cu ďż˝nďż˝elepciune lucrďż˝rile sinodului. Arie, pďż˝rintele arianismului, a fost anatematizat ca ďż˝i ďż˝ntreaga sa ďż˝nv���turďż˝ ereticďż˝. Acelaďż˝i Sinod, elaboreazďż˝ primele ďż˝apte articole al Simbolului de credin��, subliniind ďż˝i restaurďż˝nd dumnezeirea Fiului, fiind declarat „deofiin�� cu Tatďż˝l“.
�n aceea�i perioad�, Constantin purcede la construirea unei cet��i impresionante, pe malul st�ng al Bosforului, fa�� �n fa�� cu cetatea Niceea, pe urmele cet��ii Bizantion. Cetatea �i va purta numele: Constantinopolis. Aici, a zidit m�rea�a sa catedral� �nchinat� Sfin�ilor Apostoli: Anastasia, care avea p�n� �i dalele din cel mai curat aur.
�n anul 336-337, Constantin cel Mare este botezat pe patul de moarte de c�tre episcopul Eusebiu de Nicomidia, la pu�ine zile trec�nd la Domnul. �ntreaga cetate Constantinopole �i �ntreg Imperiul au suferit la moartea �mp�ratului preaiubit. O s�pt�m�n� s-a perindat mul�imea credincio�ilor �i supu�ilor s�i la catafalcul �mp�ratului adormit.
Din nefericire, fiii s�i nu au reu�it s� p�streze lini�tea �i stabilitatea ob�inute cu mari eforturi de c�tre Constantin, ei diviz�nd �i f�r�mi��nd Imperiul, teritorial, politic �i religios.
Icoana marilor �mp�ra�i Constantin �i Elena, care au conferit cre�tinismului noi perspective �i poate salvarea istoric�, face ca ei s� fie mult cinsti�i �n poporul cre�tinilor. Numele de Constantin �nseamn� cel ferm sau cel drept, iar Elena se t�lcuie�te prin f�clie. Sfin�ii Constantin �i Elena lumineaz� peste veacuri p�n� la sf�r�itul istoriei, �n ve�nicie, ca tor�e ale credin�ei adev�rate.